Printre propunerile de modificare a PNRR se numără reforma pensiilor, mai precis eliminarea procentului de 9,4% din PIB şi înlocuirea cu includerea unei reguli de indexare, „în conformitate cu obiectivele de stabilitate financiară a cheltuielilor cu pensiile”. Argumentul este că procentul de 9,4% prins în forma inițială a PNRR, în care ţara noastră trebuie să se încadreze până în 2070, va duce la sărăcirea populaţiei. „Este foarte greu să menţii pe o perioadă de 50 de ani acest plafon, în condiţiile în care numai rata inflaţiei în 2022 a fost de 15%”, a explicat Boloș.

O altă propunere care va fi supusă dialogului cu oficialii europeni este înlocuirea liniei de Metrou 4, secţiunea Gara de Nord – Filaret, cu linia de Metrou 6, secţiunea 1 Mai – Tokyo, adică cu linia de metrou care va duce spre Aeroportul Henri Coandă-Otopeni.

Alte modificări cerute de România vor fi introducerea de vouchere pentru stimularea instalării panourilor fotovoltaice și revizuirea cadrului legislativ pentru implementarea investiţiilor offshore care permit producerea de energie din sursă regenerabilă – eoliană.

Ministerul condus de Marcel Boloș a explicat că modificările la forma inițială a PNRR sunt posibile pentru că situația politică și economică a Uniunii Europene și a României s-a schimbat substanțial din noiembrie 2021, iar invazia Rusiei în Ucraina „a schimbat major perspectivele macroeconomice” și criza energetică a avut un „impact major în creșterea prețurilor”. „Gravitatea acestor evoluții nu a fost anticipată la momentul adoptării Deciziei de Implementare a PNRR al României”, se arată în document.

„Guvernul României a fost în măsură să îndeplinească cu succes până în acest moment un număr de 72 de ținte și jaloane, ce aduc în conturile României aproximativ 10 miliarde de euro. De asemenea, sunt în curs de realizare alte 79 de ținte și jaloane, care vor aduce suplimentar 2,5 miliarde de euro până la finalul acestui an”, a transmis Ministerul Proiectelor Europene.

 
 

Urmărește-ne pe Google News