„Am trecut prin cel mai terifiant moment din viața mea, m-am expus în mod intenționat virusului SARS-CoV-2”, își începe mărturia Alastair Fraser-Urquhart. S-a întâmplat după ce tânărul englez, în vârstă de 18 ani, s-a înscris ca voluntar în primul studiu științific care-și propune să urmărească cum reacționează corpul uman când ia contact cu virusul ce a ucis până acum 4 milioane de oameni în întreaga lume.

Toți participanții sunt tineri cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani, care nu suferă de alte afecțiuni ce i-ar predispune la dezvoltarea unor forme grave de COVID-19.

Însă chiar și așa, riscul dezvoltării unei forme de durată a infecției este mereu prezent. Iar asta a fost și principala temere pentru Alastair în timp ce medicii îi picurau în nări un lichid transparent cu încărcătură virală. Dar pentru el, decizia de a deveni cobai a fost simplă. „E șansa mea de a contribui la dezvoltarea de noi arme în lupta cu noul coronavirus”, a spus tânărul pentru Washington Post.

„Deși asemenea studii s-au dovedit în trecut folositoare pentru a putea înțelege boli precum gripa, holera sau malaria, ele au presupus întotdeauna riscuri pentru voluntar. Și asta le-a făcut controversate. Dar potențialele beneficii masive pentru știință și societate m-au convins că aș putea să-mi asum riscurile”, spune Alastair.

Pregătit de un an „să fie cobai”

Tânărul era pregătit încă de vara trecută să fie cobai pentru organizația nonprofit 1Day Sooner, care milita în acel moment pentru organizarea unui studiu științific în care voluntari să fie infectați în mod deliberat cu virusul SARS-CoV-2.

În acel moment nu exista un plan pentru organizarea unui asemenea studiu în nicio țară din lume. Dar lucrurile s-au schimbat la mijlocul lui octombrie, când un asemenea studiu a fost anunțat, iar în februarie, cercetătorii britanici au primit acordul de a infecta voluntarii și de a le urmări evoluția medicală într-un mediu controlat dintr-un mare spital al Londrei.

„Călătoria mea de cobai a început în ianuarie, când, timp de jumătate de zi, m-am supus tuturor testelor posibile pentru ca medicii să mă poată declara apt fizic. După câteva săptămâni am primit și vestea pe care o așteptam cu sufletul la gură, fusesem admis în următoarea etapă. Studiul propriu-zis a început la sfârșitul lui martie, în primele două zile am trecut din nou printr-un control medical riguros, care a implicat radiografii, teste de respirație și de sânge. Iar în a treia zi a venit și virusul”, povestește Alastair Fraser-Urquhart.

Momentul pe care l-a așteptat a implicat o cameră sterilă și o echipă de șase cercetători, fiecare cu un rol precis. 

Cineva a rupt sigiliul fiolei care conținea virusul, altcineva a notat doza administrată, iar o asistentă număra descrescător fiecare secundă până când nasul meu va intra în contact cu SARS-CoV-2

Alastair Fraser-Urquhart, voluntar studiu infectare COVID-19:

Voluntarii au fost recompensați cu 6.375 de dolari, dar tânărul are de gând să doneze toți banii la ONG-uri. 

Pentru Alastair, izolarea a fost cea mai grea provocare în timpul studiului. Asta deși s-a bucurat de un peisaj superb de la etajul 12 al spitalului Royal Free din Londra.

„Am fost închis într-o cameră sterilă, care a fost dezvoltată special pentru ca acest virus să nu ajungă afară. Nimeni nu a intrat fără să fie echipat complet, inclusiv cu o mască respiratorie alimentată cu aer decontaminat. Cercetătorii au reprezentat singurul meu contact uman în cele 17 zile de izolare”, spune Alastair.

În fiecare dimineață, tânărul s-a trezit la 5.30 pentru a i se lua semnele vitale, o probă de salivă și pentru a se supune celor trei teste cu tampoane nazofaringiene. Apoi urmau testele de sânge, de miros, tomografia și îi era analizată funcția plămânilor. Toate aceste teste medicale se încheiau 6 ore mai târziu.  

„Cred că până la sfârșitul testului am făcut vreo 100 de teste nazofaringiene. Și, deși nu toate au fost plăcute, pot să spun că m-am simțit satisfăcut de toate informațiile pe care corpul meu le-a generat pentru acest studiu. În restul timpului am citit cărți, am mai muncit și m-am uitat la Netflix”, completează Alastair.

Urmărit constant de teamă

Teama care l-a urmărit în fiecare secundă a studiului a fost dacă va dezvolta ori nu o formă lungă a infecției cu COVID-19. 

„Deși riscul dezvoltării unei forme severe era scăzut, echipa de cercetători era pregătită cu steroizi, oxigen și remdesivir. Dar niciunul dintre aceste tratamente nu este perfect, ceea ce m-a tulburat de-a lungul studiului. Iar teama de a dezvolta o formă lungă a infecției mi-a dominat toate gândurile”, spune tânărul originar din orașul englez Stoke-on-Trent.

Alastair Fraser-Urquhart a decis să nu-și descrie simptomele, în special pentru că studiul este în desfășurare, iar asta ar putea să-i influențeze pe ceilalți voluntari. Dar recunoaște că nu s-a simțit tocmai bine după ce a dezvoltat COVID-19.

„M-am vindecat complet. Dar pot să spun că m-am simțit rău pentru câteva zile, de parcă aveam o răceală nasoală. Și am ieșit de acolo cu un nou respect pentru puterea acestui virus”, mărturisește Alastair. 

Tânărul speră că experiența trăită prin infectarea sa intenționată va contribui la găsirea unui leac pentru boală. Dar, în același timp, e dezamăgit de faptul că a durat atât de mult pentru ca un asemenea studiu să fie autorizat de autoritățile din Marea Britanie.

„Dacă se întâmpla, să zicem, vara trecută, cred că lumea putea să învețe mult mai repede anumite lucruri despre acest virus. Și poate că am fi progresat mai rapid în testarea unor vaccinuri și tratamente eficiente”, încheie Alastair.

Foto: Hepta

Urmărește-ne pe Google News