ComenteazăCercetarile efectuate de profesori si studenti ai Facultatii de Geologie si Geofizica din cadrul Universitatii Bucuresti asupra solurilor in cateva mari parcuri din Capitala, in cateva paduri din imprejurimile acesteia si pe o serie de terenuri de pe intreaga lungime a soselei de centura au concluzii ingrijoratoare. Concentratiile de metale grele depasesc frecvent valorile de alerta si in unele cazuri chiar si pe cele de interventie.
Probele de sol au fost colectate la circa 5-10 cm adancime de la suprafata. Din parcuri s-au luat probe atat din interiorul, cat si din marginea acestora, iar la centura s-au luat probe de la 10 si de la 60 de metri de drum. Analiza probelor s-a efectuat in laboratoarele facultatii din Bucuresti, dar si in cele ale unei facultati similare din Torino. Parcurile din care s-au luat probe au fost Drumul Taberei, Tineretului, Herastrau, Cismigiu, Libertatii, Opera, Titan si Gradina Botanica. Padurile vizate au fost Baneasa, Cernica, Mogosoaia si Pustnicul.
De pe terenurile de la centura s-au luat in total 19 probe de pe toata lungimea acesteia. In toate parcurile studiate analizele au pus in evidenta contaminarea solurilor cu metale grele. O alta concluzie a acestor analize a fost ca parcurile vechi sunt mai poluate decat cele mai recent amenajate, specialistii punand acest fapt pe seama perioadei in care incalzirea locuintelor se facea cu carbuni si cand parcurile mai noi nu existau inca. Prin urmare din randul parcurilor vechi se selecteaza si cele mai poluate.
Conform rezultatelor studiului, cele mai poluate parcuri din Capitala sunt Cismigiu si Libertatii. In aceste parcuri au fost depasite cu mult chiar si nivelurile de interventie pentru plumb si zinc. Cel mai putin poluat parc este Herastrau, si asta datorita pozitiei sale, intr-o zona mai putin industrializata.
La paduri, cele mai poluate sunt cele din estul si din sudul Capitalei, dar la toate padurile studiate concentratiile normale sunt in cele mai multe cazuri depasite. Exceptie fac concentratiile de mangan la Baneasa si Magurele si cele de cobalt la Magurele si la Pustnicul. Aceste doua paduri depasesc insa limitele de interventie la plumb si pe cele de alerta la restul metalelor, cupru, nichel, zinc si crom.
La terenurile de langa soseaua de centura si soselele radiale nu s-au atins inca nivelurile de interventie, dar contaminarea solurilor a fost pusa in evidenta si aici. Contaminarea acestor terenuri este si cea care prezinta cel mai mare pericol pentru om. ,,Pe aceste terenuri se cultiva plante agricole si exista pericolul ca metalele din sol sa fie asimilate de acestea si sa ajunga, astfel, la cei care le consuma,,, ne-a declarat conducatorul studiului, prof. dr. Cristina Panaiotu. Cauzele poluarii sunt, atat pentru parcuri, cat si pentru paduri si zonele de langa centura emisiile de pulberi industriale si traficul rutier.
In ceea ce priveste aglomeratia, Bucurestiul e unul din acele orase in care nu iti doresti sa locuiesti: 9.009 locuitori pe kilometru patrat. In conditiile in care in Berlin isi disputa aceeasi suprafata doar 3.905 locuitori, in Viena – 3.850, in Budapesta – 3.674, iar in Bratislava – 1.226.
Cel mai aglomerat sector din Bucuresti este sectorul 2, cu 12.724 locuitori pe kilometru patrat, urmat de sectoarele 3 – 12.273 si 6 – 10.874 locuitori/kmp. In schimb, sectorul ,,rezidential,,, sectorul 1, are doar o aglomeratie de 3.446 locuitori/kmp.
Luand in consideratie si faptul ca tot sectorul 1 se bucura si de cel mai mare parc, Herastrau, dar si de cea mai mica densitate a constructiilor in zone extinse, 1 Mai – Kiseleff – Arcul de Triumf – Agronomie, se poate spune ca aceasta parte a Bucurestiului este singura care se apropie de normele europene de spatiu verde (11 metri patrati per locuitor, fata de un standard european de 12). In schimb, restul bucurestenilor se ,,bucura,, de procente incredibil de mici, minimumul fiind inregistrat in sectorul 6 – doar 0,6 metri patrati de spatiu verde per locuitor, o suprafata echivalenta unei foii de hartie A4.