ComenteazăÎn 2018, Congresul Argentinei devenea scena unei dezbateri istorice cu privire la legalizarea avortului în țara profund catolică din America Latină. În același timp, autoritățile locale din provincia nordică Salta, aflată la poalele Anzilor Cordilieri, prezentau public Platforma Tehnologică pentru Intervenții Sociale, un algoritm dezvoltat de gigantul Microsoft.
Singurul scop al programului era să prezică exact numele complet și adresa adolescentelor care vor rămâne însărcinate, scrie The Wired, o revistă lunară americană care se ocupă de impactul noilor tehnologii asupra societății.
„Cu ajutorul acestei tehnologii putem să știm cu 5-6 ani mai devreme numele, prenumele și adresa oricărei fetițe – viitoare adolescentă – care va avea o sarcină înainte de vârsta majoratului. Eficiența acestei tehnologii este de 86%”, declara cu mândrie guvernatorul provinciei Salta, Juan Manuel Urtubey.
Adolescente „predestinate”
Ceea ce autoritățile argentiniene au uitat să zică este ce anume se întâmplă după ce tehnologia etichetează o copilă drept „predestinată” să devină mamă la vârsta adolescenței și cum informațiile transmise de algoritm ar putea să ajute la prevenție, notează jurnaliștii The Wired.
De asemenea, teoriile sociologice care au stat la baza algoritmului sunt opace. Dezvoltatorii au hrănit platforma cu date generice, precum vârsta, etnia, naționalitatea și accesul la o toaletă dotată cu apă caldă pentru cei 200.000 de locuitori, dintre care 12.000 de femei și fete cu vârste cuprinse între 10 și 19 ani, din orașul Salta.
După ce algoritmul a livrat autorităților numele și adresa unor copile cu risc de sarcină la vârsta adolescenței, așa-numiți „agenți teritoriali” le-au vizitat pe acestea acasă, le-au fotografiat și le-au supus unor sondaje. Ce aveau în comun aceste copile? Cu toate proveneau din gospodării sărace, unele din familii de migranți bolivieni, iar altele din comunități indigene precum Wichi, Qualla ori Guarani.
Un algoritm „futuristic”
„Este prima dată când datele livrate de inteligența artificială devin parte a unor programe sociale”, a anunțat un purtător de cuvânt al Microsoft. Însă algoritmul nu e deloc o idee inovatoare în istoria țării sud-americane. Este mai degrabă o extensie a unei tradiții argentiniene bine împământenite: controlarea anumitor populații prin supraveghere permanentă și forță. Iar reacția ulterioară a grupurilor feministe ne arată cum poate să fie sancționat abuzul de inteligența artificială.
Între 1800 și 1900, autoritățile argentiniene au dus la bun sfârșit numeroase acte de genocid îndreptate împotriva comunităților de indigeni, promovând, în același timp, politici menite să-i atragă pe coloniști europeni, în speranța de a albi populația țării.
Această gândire eugenetică are capacitatea de a se adapta la noi paradigme științifice și circumstanțe politice, avertizează cercetătoarea Marisa Miranda, care documentează încercările istorice și prezente ale autorităților argentiniene de a controla dimensiunea anumitor populații cu ajutorul științei și al tehnologiei.
Deși algoritmul de prezicere a sarcinilor la vârsta adolescenței a fost prezentat drept futuristic, acesta trebuie privit printr-o lentilă istorică, spune Miranda.
Aceste impulsuri eugeniste au conținut dintotdeauna referințe la un viitor glorios și presupunerea că reproducerea ar trebui să fie un fenomen controlat și gestionat de cei care țin frâiele puterii.
Marisa Miranda, istoric:
Lipsa unei legislații naționale
Ca urmare a lipsei unei legislații naționale cu privire la inteligența artificială, Platforma Tehnologică pentru Intervenții Sociale nu a fost niciodată supusă unei analize oficiale și nimeni nu a încercat să vadă impactul pe care acest algoritm îl are asupra vieții fetițelor și adolescentelor din Salta.
„Ideea că un algoritm poate să prezică ce adolescentă va rămâne ori nu însărcinată în următorii 5 ani este o scuză perfectă pentru activiștii antiavort, care vor să ne convingă de faptul că nu avem nevoie de legalizarea întreruperii de sarcină”, s-au plâns, la vremea aceea, profesoarele feministe Paz Pena și Joana Varon.
De altfel, s-a dovedit că în spatele dezvoltării algoritmului Microsoft s-a aflat și Fundația Conin a medicului argentinian Abel Albino, un oponent vocal al legalizării avortului în Argentina.
Foto: Profimedia