ComenteazăFilozoful Mihai Şora a încetat din viaţă sâmbătă, 25 februarie, la vârsta de 106 ani. Vestea trecerii în nefiinţă a unui dintre cei mai cunoscuţi intelectuali din România i-a adunat în număr mare pe prietenii, colaboratorii, discipolii şi admiratorii săi, care au venit, marţi, să-l conducă pe ultimul drum pe Mihail Şora.
Ceremoniile au început cu o slujba religioasă, care a avut loc la Biserica Albă din Capitală și unde au participat, printre alții, scriitorii Ana Blandiana şi Tudorel Urian, vicepreședintele Academiei Române Mircea Dumitru, academicianul Constantin Bălăceanu-Stolnici, foștii politicieni Theodor Paleologu si Mona Muscă, primarul Timisoarei Dominic Fritz, deputatul Iulian Bulai, fostul ministru al Sănătății Vlad Voiculescu și consilierul prezidențial Sergiu Nistor.
„Întristată adunare, îl conducem astăzi pe ultimul său drum lumesc pe Mihai Şora. Academia Română a primit cu profundă întristare vestea despre trecerea la cele veşnice a filozofului şi eseistului Mihai Şora, membru de onoare al Academiei Române, una dintre cele mai distincte şi originale voci în filosofia română contemporană”, a spus academicianul Mircea Dumitru, la finalul slujbei, după care a vorbit despre biografia răposatului.
Şi scriitorul Tudorel Urian, prieten al familiei Şora, a ţinut un scurt discurs la finalul slujbei din Biserica Albă. „Mihai Şora este un om fericit. Mă uit în această sală şi văd o grămadă de oameni pe care i-am cunoscut împreună cu el din toate sferele societăţii şi vieţii culturale. […] Mihai Şora este în inimile tuturor, este prietenul tuturor, este un om care a stârnit un fel de unanimitate în jurul domniei sale şi al ideilor sale”, a spus scriitorul Tudorel Urian.
După slujbă, o parte din participanţi a însoţit cortegiul funerar la cimitirul Bellu, unde Mihai Şora a fost înmormântat cu onoruri militare, după cum a anunţat şi Academie Română într-un comunicat.
Doamna Mioara, în vârstă de 74 de ani, spune că a venit din curiozitate, după i-a urmărit toate apariţiile televizate ale lui Mihai Şora. „Parcă îl cunosc ca pe un prieten, nu puteam să stau acasă. Chiar şi aşa frig cum e, am vrut să vin să-i spun adio. Un om cu «O» mare. Pentru mine, Mihai Şora a fost un exemplu”, spune doamna Mioara.
„A fost un simbol al democraţiei, un reper pentru noi toţi”, crede şi doamna Anica, în vârstă de 63 de ani. Susţine că-l ştie pe Mihai Şora încă din anii 90, când era o figură aparte în Guvernul Petre Roman. „România nu o să mai aibă oameni de valoarea lui. Se cuvinte din partea tuturor să-i aducem un ultim omagiu acestui om care şi-a investit viaţa în cultura românească”, mai spune doamna Anica.
De-o vârstă cu România Mare
Mihai Șora s-a născut pe 7 noiembrie 1916, în comuna Ianova, din județul Timiș, în familia preotului ortodox Melentie Șora. Așa cum observa, în glumă, și filosoful, a venit pe lume în aceeași zi cu Revoluția din Octombrie din Rusia și s-a născut cu doi ani înainte ca România să sărbătorească Marea Unire de la Alba Iulia, din 1918.
Licențiat în filozofie la Universitatea din București, unde i-a avut profesori pe Nae Ionescu, Tudor Vianu, Nicolae Bagdasar și Mircea Vulcănescu și pe tânărul asistent Mircea Eliade, Mihai Șora a obținut o bursă doctorală din partea Institutului Francez în 1939, arată Academia Română într-un ferpar publicat pe site-ul propriu. Astfel, în Franța, Mihai Şora și-a elaborat teza de doctorat despre opera lui Blaise Pascal sub îndrumarea lui Jacques Chevalier, iar în perioada 1945-1948 a fost cercetător la „Centre national de la recherche scientifique“ din Paris. În 1947 publică, tot la Paris, Du dialogue intérieur. Fragment dune anthropologie métaphysique, studiu apreciat de critica de specialitate franceză.
Iniţiatorul „Bibliotecii pentru toţi”
Revenit în țară să-și viziteze părinții în 1948, îi este refuzat de către regimul comunist dreptul de a se întoarce în Franța. Începând cu acest an, Mihai Șora nu a publicat nimic timp de 20 de ani. A fost referent de specialitate în Ministerul de Externe, 1948-1951, și șef de secție la Editura pentru Limbi Străine. Însă numele său va rămâne definitiv legat de seria „Biblioteca pentru toți“, pe care a inițiat-o, în calitate de redactor-șef, la Editura de Stat pentru Literatură și Artă, mai arată textul publicat de Academia Română.
După Revoluția din decembrie 1989, Mihai Șora a fost membru fondator al Grupului de Dialog Social și al Alianței Civice. În 1990, a fost numit ministru al Învățământului, în primul guvern provizoriu condus de Petre Roman. Solidar cu Piața Universității, a demisionat din funcție, după mineriada din iunie 1990.
Printre cele mai apreciate opere ale lui Mihai Șora se numără „Sarea pământului” (1978), pentru care a fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor, „A fi, a face, a avea” (1985), „Eu & tu & el & ea sau Dialogul generalizat” (1990).
Decorat şi de rege, şi de preşedinte
Pentru întreaga sa activitate culturală și civică a fost recompensat cu decorația regală „Nihil Sine Deo“ (2011), Ordinul național „Steaua României“ în grad de Cavaler (2016), iar în anul 2018 a primit Premiul Cetățeanului European și titlul de cetățean de onoare al municipiului București.
În 2014, Mihai Șora s-a căsătorit la vârsta de 98 de ani cu Luiza Palanciuc, o poetă, eseistă și traducătoare, cu 56 de ani mai tânără decât el. Prima sa soție, Mariana Șora, a murit în 2011, în Germania. Împreună au avut trei copii, pe Sanda, Andrei şi Tom.
La 104 ani și 235 de zile, filozoful Mihai Șora a intrat în top 50 cele mai în vârstă persoane din lume. Numele acestuia a apărut în List of living centenarians, pe locul 49, a dezvăluit chiar Șora într-o postare pe Facebook.