Înainte de aniversarea a 31 de ani de la evenimentele din capitala Lituaniei, rudele victimelor și-au reînnoit apelurile pentru justiție. Familiile l-au pe Gorbaciov că nu a reușit să prevină o „crimă internațională” împotriva cetățenilor lituanieni deși controla armata sovietică.
În 2019, un tribunal lituanian a condamnat zeci de oficiali din epoca sovietică pentru crime de război, dar procurorii au refuzat să-l investigheze pe fostul lider al URSS.
„Este clar că acțiunile forțelor militare nu ar fi fost posibile fără coordonarea lui Gorbaciov”, a spus Robertas Povilaitis, al cărui tată a fost una dintre cele 14 victime.
Povilaitis consideră că procesul este „foarte important” și spune că „dreptatea nu este completă” până când Gorbaciov răspunde pentru acțiunile sale.
După 50 de ani de ocupație sovietică, Lituania a cerut independență și a încercat să împiedice Uniunea Sovietică să-și reimpună controlul asupra statului baltic. Mii de activiști proindependență s-au adunat în jurul sediul televiziunii și radioului și a altor clădiri cheie din capitală la 13 ianuarie 1991.
Majoritatea celor 67 de persoane condamnate pentru crime de război pentru represiunea violentă au fost judecate în lipsă, inclusiv fostul ministru sovietic al apărării Dmitri Yazov, care a murit în 2020.
În timp ce mai mulți oficiali lituanieni din epoca sovietică au fost închiși pentru acțiunile lor, alți suspecți au rămas în Rusia și Belarus și au scăpat de pedepse. Refuzul de a-l investiga pe Gorbaciov, acum în vârstă de 90 de ani, a atras furia familiile victimelor.
Ulterior, Uniunea Sovietică a recunoscut independența celor trei state baltice -Estonia, Letonia și Lituania – în august și septembrie 1991. De atunci, acestea au devenit membre ale NATO și ale Uniunii Europene.