În Brașov există mai multe categorii de oameni care dau peste cap statisticile de populație: cei plecaţi (în special în străinătate) de mai mult de un an, cei veniţi în judeţ de mai mult de un an şi cei care s-au mutat în împrejurimile Braşovului, dar s-au trecut rezidenţi tot în municipiu, ca să își poată duce copiii la școlile și grădinițele din oraș.

„Alt fenomen este că eu, să zic, am domiciliul în Braşov, dar locuiesc, adică reşedinţa mea este în Sânpetru sau în Hărman sau ştiu eu unde şi foarte mulţi nu s-au recenzat acolo unde îşi au reşedinţa, ci unde îşi au domiciliul, din diverse motive”, a declarat Ion Popescu, directorul Direcţiei Judeţene de Statistică Braşov.

Unii dintre cei care şi-au schimbat reşedinţa s-au autorecenzat atât la domiciliu, cât şi în localitatea în care au reşedinţa, iar numărul acestora nu este deloc mic.

„În urma autorecenzării, am constatat că avem la nivelul judeţului Braşov în jur de 28.000 de CNP-uri duble. Asta înseamnă că un cetăţean s-a înregistrat şi la Braşov, unde-şi are domiciliul, şi în altă parte, unde-şi are reşedinţa”, a mai spus Ion Popescu.

Datele incorecte fac ca listele de votanţi la alegeri să nu fie tocmai exacte şi rezultă astfel, în procente, o prezență mai scăzută la urne decât în realitate.

În plus, unele localităţi în care au venit cetăţeni din alte judeţe, cum este şi cazul Braşovului, apar cu populaţie mai mică decât cea reală.

Din acest motiv, alocările bugetare de la Guvern şi banii din fondurile europene care pot fi atrase sunt la un nivel mai mic decât ar trebui să fie în realitate, raportat la populație.

Mai mult, unii îşi păstrează numerele de înmatriculare ale maşinilor din judeţul de proveniență, astfel că plătesc taxe şi impozite în localitatea de domiciliu, nu în cea în care trăiesc, de fapt.

Urmărește-ne pe Google News