ComenteazăProtestele reflectă tensiunile existente în statul balcanic, care rămâne profund divizat în ceea ce priveşte legăturile sale cu Serbia, în contextul în care unii pledează pentru relaţii mai strânse cu Belgradul, în timp ce alţii se opun oricărei alianţe prosârbe.
Muntenegrul, ţară cu 620.000 de locuitori, a ieşit din uniunea cu Serbia în 2006, dar biserica sa nu a obţinut autonomie şi a rămas sub conducerea Bisericii Ortodoxe Sârbe. O treime dintre locuitorii Muntenegrului continuă să se identifice drept sârbi.
Opozanţii întronizării lui Joanikije II ca mitropolit al Muntenegrului şi arhiepiscop al Cetinje au forţat sâmbătă baricadele ridicate de poliţie, preluând controlul drumurilor care duc către acest oraş.
La un moment dat, poliţia a folosit gaze lacrimogene, însă nu a reuşit să-i disperseze pe protestatari, care au declarat că vor rămâne pe baricade şi în timpul nopţii.
Imagini difuzate de posturile din Muntenegru arată armata pregătită să intervină cu tancurile pentru deblocarea drumurilor.
Protestatarii au doborât şi un gard amplasat de poliţie în jurul mănăstirii din Cetinje unde ar urma să aibă loc întronizarea, duminică dimineaţa.
Drumul de la Podgorica la Cetinje era încă blocat și în această seară, a scris ziarul local Pobjeda. Iar Vijești a anunțat că locul de desfășurare a întronizării nu a fost schimbat, în ciuda incidentelor.
Loc de un simbolism aparte, deoarece a fost sediul liderilor muntenegreni începând cu secolul al XV-lea, mănăstirea din Cetinje este considerată de opozanţii Bisericii Ortodoxe sârbe drept proprietate a Bisericii Ortodoxe muntenegrene, care nu reuşeşte totuşi să se impună în ţară.
Joanikije a fost numit în mai pentru a-i succeda arhiepiscopului Amfilohije, decedat în octombrie 2020 din cauza coronavirusului şi care conducea Biserica Ortodoxă Sârbă din Muntenegru din 1990.
Foto: Profimedia