Mii de români, chiar şi copii, vânduţi ca sclavi în reţele mafiote din Europa

Încă de pe vremea în care ţara noastră era gâtuită de corsetul comunist, românii visau cu ochii deschişi la lefurile în dolari şi, mai apoi în euro, ale occidentalilor şi, implicit, la viaţa lor care părea de huzur. Poate de aceea, în anii care au urmat, foarte mulţi şi-au lăsat baltă gospădăriile, şi-au amanetat vieţile amare duse pe plaiuri dâmboviţene şi au dat năvală la porţile Europei. Momentul, care se tot întinde de vreo 20 de ani, a fost speculat la maximum de indivizi fără scrupule care au simţit afacerea şi s-au apucat de vândut oameni. Pentru câteva sute de euro de căciulă, sau chiar pentru mult mai puţin, români fără noroc, dar şi orbi la promisiunile traficanţilor, au ajuns sclavi în reţele internaţionale de cerşetorie, de prostituţie şi pornografie pe internet sau au fost sechestraţi de membrii unor grupări mafiote care fac milioane de euro de pe urma exploatării lor prin muncă. Mai grav este că vânzătorii de oameni au aruncat în ghearele pronografiei chiar şi copii pe care, prin tertipuri numai de ei ştiute, exersate în timp,sau prin ameninţări cu moartea i-au luat de lângă părinţii lor şi i-au obligat să se prostitutueze sau să fure la comandă în cine-ştie-ce ţară de pe mapamond. În statisticile Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Perosane (ANTIP), ai căror specialişti sunt în permanent contact cu structurile de Crimă Organizată ale IGP-ului, apar, numai pe perioada anului trecut aproape 1.100 de persoane care au căzut în plasa mafioţilor care i-au vândut şi transformat în sclavi. Ţările-ţintă ale traficanţilor sunt Spania, Italia, Germania, Grecia, Cehia şi Franţa, locuri în care bieţii oameni sunt torturaţi fizic şi psihic, sunt ameninţaţi cu moartea pentru a munci fără oprire pentru „stăpânii” lor care dau dovadă de cruzimi inimaginabile atunci când e vorba de metode de constrângere. Însă, pentru reţele de ilegale de muncă şi cerşetorie români au fost vânduţi şi în Irak, Turcia sau Lituania. Nu puţine au fost situaţiile dramatice în care aceia care nu au vrut să se supună şi să muncească sau au intenţionat să dea reţelele în vileag au sfârşit prin a fi ucişi. Indivizii care recrutează bărbaţi, femei şi chiar copiii pe care, ulterior, îi vând traficanţilor acţionează după planuri foarte bine stabilite, exersate în timp. Racolatorii nu „atacă” niciodată la întâmplare, ci merg la fix după ce şi-au studiat victima îndelung. Atunci ei ştiu ce nevoi are persoana vizată şi, implicit, care trebuie să fie oferta pe care bietul om, într-un final, după ce este manipulat, nu o poate refuza. „Traficantul îşi adaptează comportamentul pentru a corespunde nevoilor viitoarei victime. Îi oferă bani, alimente, adăpost, haine şi, fireşte, promisiunea unui câştig mare într-un timp foarte scurt prestând, chipurile, o muncă ce nu implică efort mare. În plus, traficantul este un foarte bun psiholog care-şi recunoaşte imediat victima. Anchetele au dovedit faptul că, nu o dată, chiar părinţii minorilor sunt impliocaţi în traficarea acestora în scopul obţinerii unor foloase, de orice natură”, ne-a declarat în exclusivitate scms. Eremia George din cadrul Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane (foto).