În timp ce mii de șoferi, care au ieșit pozitivi la testele antidrog, așteaptă analizele INML cu lunile, Dorian Popa a primit rezultatul în câteva zile. De ce?

• Conform regulilor poliției, configurate astfel din motive legale, testele antidrog efectuate în trafic, de către poliție, cu aparatele Drager sau AquilaScan, sunt orientative. Un șofer care iese pozitiv la o substanță psihoactivă detectată de un astfel de test de screening este apoi dus la analize de sânge și urină. Rezultatul analizelor mostrelor biologice realizate de INML este cel care confirmă sau infirmă rezultatul testului antidrog făcut în trafic. 

• Trimiterea în judecată sau clasarea dosarului de către procuror se face exclusiv pe baza buletinului eliberat de INML. Fără acesta, probele, permisul și dosarul penal rămân blocate.

Dorian Popa, influencer și cântăreț, a fost oprit în trafic, în data de 26 octombrie, și în urma testului antidrog a ieșit pozitiv. Ulterior, rezultatul analizelor de laborator efectuate la INML a indicat că a fost pozitiv la canabis. Rezultatul i-a fost eliberat în doar o săptămână, în timp ce șoferi depistați în luna august nu au primit nici azi buletinul toxicologic. 

Șoferi care așteaptă de 4 luni rezultatele analizelor toxicologice 

Marian* a fost testat duminică, 13 august, „pe la prânz”, cu aparatul DrugTest, rezultatul fiind pozitiv la canabis și amfetamină. Abia trezit din somn, bărbatul se ducea să-și ia iubita din oraș. A fost dus la spital pentru a i se recolta sânge pentru analize și i s-a sugerat să se ducă la INML pentru a le plăti „ca să iasă mai repede”.

„În săptămâna respectivă, a sunat la INML și chiar a fost acolo, iar răspunsul celor de acolo a fost că analizele nu se plătesc și trebuie să își aștepte rândul”, spune o rudă pentru Libertatea. 

Analizele la INML se pot plăti, potrivit medicilor din institut, preţul unui buletin de analiză poate fi achitat de către persoana în cauză şi costă între 300 şi 1.500 de lei. Asta nu garantează că „vor fi gata mai repede”. Alți șoferi cu care a discutat ziarul susțin că așteptarea a durat tot mai multe luni, deși au plătit 700 de lei pentru buletinul toxicologic.

Marian a încercat, în repetate rânduri, să afle când îi vor ieși analizele. I s-a spus că în octombrie vor ieși abia cele din luna aprilie. 

„Am discutat și cu un avocat specializat în cazuri de genul ăsta și ne-a spus că până nu ies rezultatele, nu se poate face niciun demers legal. Acum, întrebarea mea e următoarea, cum de lui Dorian Popa i-au ieșit rezultatele în câteva zile și alții așteaptă luni de zile?”, a conchis reprezentantul familiei lui Marian*.

Un alt șofer care vrea să rămână anonim explică pentru ziar că a fost testat în urmă cu 4 luni cu aparatul DrugTest și a ieșit pozitiv. 

Un interes mai mare pentru societate?

Medici din INML explică pentru Libertatea de unde vin întârzierile. Se referă la rezultatele mostrelor biologice (sânge și urină), prelevate după ce șoferii ies pozitivi la testele antidrog. Medicii confirmă că, în cazul vedetelor, „dosarele se prioritizează”. 

Motivul? Fie că e vorba de un exemplu de „așa nu”, dat în societate, fie că astfel de cazuri acoperă problemele reale ale institutului.

Îmi este greu a vă spune «în interesul legii», v-ar răspunde, probabil un procuror, vizând exact necesitatea exemplului dat societății în cazuri cu impact mediatic. Evident că însăși presiunea mediatică obligă autoritățile și Medicina legală să reacționeze prompt, tocmai pentru a masca problema de fond – întârzierile de luni sau un an. Dacă în presă apar cazurile mediatizate ca fiind soluționate în 7 zile, devine mai puțin pregnantă, credibilă realitatea de fapt.

Expert medico-legal:

„Se mai sare rândul pentru cazuri grave, accidente, crime. Dar și pentru vedete care sunt mediatizate”, explică și o altă sursă din Institut. Specialistul spune că orice caz mediatizat „o să arate că institutul condus de directorul Curcă merge strună. În timp ce oamenii de rând așteaptă cu lunile un rezultat.”

Medicii de la INML București trag semnale de alarmă de multă vreme

Încă de anul trecut, medicii de la Institutul Național de Medicină Legală Mina Minovici au transmis un memoriu ministrului Sănătății, Alexandru Rafila. În document, semnatarii acuză că activitatea le-a fost îngreunată și că rapoartele medico-legale sunt întârziate cu anii din cauza conducerii instituției. Ulterior un alt document al celor de la INML, intrat în posesia ziarului, face o sinteză a problemelor cu care se confruntă instituția. 

În ceea ce privește expertizele toxicologice pe droguri, aceștia au arătat că: 

1. Există un număr mare de expertize nelucrate (unele de peste un an);
2. Lipsesc reactivii necesari;
3. Lipsește aparatura necesară pentru a se acoperi numărul crescut de analize și determinarea unor anumite droguri calitativă și apoi cantitativă (etnobotanice sau alte substanțe psihoactive tip NSP);
4. Lipsește personalul calificat pentru a acoperi numărul foarte mare de analize;
5. Laboratoarele de toxicologie medico-legală nu sunt acreditate ISO 17025 și nici ISO 15189.

Tot medicii sunt cei care trag concluziile în urma problemelor cu care se confruntă instituția. Între altele, ei susțin că:

• s-a creat un „haos instituțional în medicina legală, ceea ce se va răsfrânge și asupra justiției, cu consecințe grave asupra respectării drepturilor fundamentale ale persoanelor”;
• „o proporție semnificativă dintre medicii legiști sunt puși în situația de a încălca normele legale în vigoare, ceea ce îi vulnerabilizează foarte mult în fața oricărui potențial infractor care contestă aceste acte medico-legale și care îi poate acuza chiar și de abuz în serviciu sau fals intelectual și în același timp îi afectează moral (deoarece au impresia permanentă că încalcă legea în activitatea profesională curentă, iar de multe ori nu mai au nicio soluție să respecte legea).”
• „prescrierea a mii de dosare penale și în special a celor de malpraxis medical, șoferi cu alcoolemie sau droguri.”

Experții INML susțin că astfel de probleme afectează grav credibilitatea actelor medico-legale, atât în fața cetățenilor, cât și a magistraților.  

INML și Poliția nu răspund

Libertatea a întrebat, în mai multe rânduri, câte dosare are în lucru la acest moment INML, care este durata medie de așteptare pentru rezultate și câte dintre acestea indică rezultate fals pozitive. Deși au trecut mai mult de 30 de zile de la solicitările ziarului, INML nu a oferit niciun răspuns. 

Problema testelor fals pozitive rămâne una încă neclarificată public de Poliția Română, chiar și pe fondul insistențelor presei. 

Cu toate acestea, unele IPJ-uri au ieșit cu declarații publice. 

IPJ Brăila a spus, de curând, că 50% din rezultatele pozitive au picat la IML. În februarie, IPJ Maramureș a cerut Poliției Române ca aparatele AquilaScan să nu mai fie folosite, având în vedere rata foarte mare de rezultate fals pozitive: din 17 analize 8 rezultate au ieșit negativ la mostrele biologice. 

Singurele date oferite de Poliția Română sunt cele care arată câte constatări de conducere sub influența unor substanțe psihoactive au făcut pe ultimii 3 ani: 

• în anul 2021, 1.535 de constatări 
• În anul 2022 s-au înregistrat 2.866 de astfel de constatări
• în primele 8 luni ale anului în curs – 2.187.

Toate acestea ajung la analizele de laborator pentru a putea fi trimise în judecată sau clasate.  

Prea multe dosare, prea puține rezultate 

Medicii INML au explicat pentru Libertatea că atât ei, cât și procurorii sunt copleșiți de expertize medico-legale și de dosare cu șoferi „drogați la volan”, în care nu se face distincția între „a fi sub influență și a avea urme, reziduuri de substanță în sânge”. Pentru lege și procurori nu contează cantitatea: oricine găsit cu orice urmă de substanță în sânge este trimis în judecată. 

În același timp, atrag atenția medicii, șoferii care consumă etnobotanice scapă neprinși, pentru că nici aparatele DrugTest și nici laboratoarele Medicinei legale nu le pot detecta.

„Problema are o componentă de jurisprudență, dar și una de dotare tehnică”, spun medicii care au discutat cu ziarul. 

Sursele din institut mai arată și că, „după accidentul din 2 Mai, în septembrie, Ministerul Sănătății a întrebat Institutul dacă avem probleme în laborator. Și abia atunci, Institutul a emis către minister o notă de fundamentare a necesității de achiziții de aparatură de laborator.” 

*Marian este un pseudonim.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro