Pentru comunitățile vulnerabile, asigurarea mijloacelor de trai și salubritate este mai importantă decât impunerea carantinei, pentru că altfel nu o pot respecta

De altfel, Corburn scrie că aceste lecții sunt foarte importante pentru toate comunitățile vulnerabile de pe glob.

Nevoile de bază trebuie prioritizate

Pentru mulți oameni, statul acasă e un lux și nu toată lumea își poate permite acest fapt. Pentru oamenii care lucrează cu ziua sau care sunt angrenați în economia de subzistență, este nerealist să ne așteptăm ca o astfel de carantină să funcționeze bine.

Conform lui Corburn, în aceste zone foarte sărace, șocul economic și instabilitatea asociate unei carantine generalizate ar putea omorî mai mulți oameni pe termen lung decât boala în sine.

Recomandări

Afacerile românești ale familiei Irinei Vlah, candidata prorusă la președinția Republicii Moldova. Opozanta Maiei Sandu, decorată de patriarhul Kirill

Totuși, ar fi iresponsabil să nu se ia nici o măsură de prevenire a COVID-19. Aceste comunități sunt de obicei asociate cu condiții insalubre și aglomerate de trai, perfecte pentru a răspândi boală. Deseori, localnicii au probleme cronice de sănătate și nu au acces la facilități medicale adecvate, care le cresc riscul și mai mult.

Astfel, cercetătorii subliniază nevoia dezvoltării de strategii unice pentru astfel de zone, strategii care să țină cont de situația reală a acestor comunități.

Cum ar putea arăta parteneriatele între guvern, ONG-uri și comunitățile locale, în comunităţile vulnerabile

Pentru a avea succes în orice abordare în astfel de comunități, e nevoie să fie implicați liderii locali. Practic, fiecare astfel de comunitate are câteva figuri autoritare care sunt respectate și apreciate; și dacă autoritățile vor să implementeze orice strategie, implicarea acestor oameni e vitală.

Apoi, nu trebuie gândită o abordare uniformă, unitară. În fiecare zonă vulnerabilă, trebuie analizate probleme locale și situația punctuală. Astfel, fiecare comunitate ar avea un răspuns planificat la nivel local, nu o soluție generală impusă de sus. 

În acest scop, guvernul și autoritățile locale ar putea găsi parteneri foarte valoroși în ONG-uri care sunt mult mai familiare cu problemele locale și ar putea facilita intervenții croite special pe fiecare comunitate în parte, scriu cercetătorii.

Recomandări

„I-am întins bucuros mâna și mi-a aruncat cu un lichid în față. Am crezut că îmi dăduse cu acid”. Fragmente exclusive din cartea „Patriot. Memorii” de Aleksei Navalnîi, care va apărea în România pe 22 octombrie (II)

De asemenea, deoarece facilitățile medicale sunt foarte limitate sau inexistente în aceste comunități, cercetătorii sugerează plasarea unor cadre medicale care, într-un cadru informal, să ofere membrilor comunităţii informaţii despre simptomele coronavirusului și măsurile de precauție pe care ar trebui să le ia. 

Aceste cadre medicale ar monitoriza comunitatea și ar alerta autoritățile când apar semnele apariției unui focar de infecție, așa cum s-a întâmplat deja în mai multe locuri.

Nu în ultimul rând, trebuie gândit un plan pentru transportarea urgentă a pacienților care ar ajunge în stare gravă, având în vedere că de multe ori, infrastructura de transport e deficitară în aceste comunități.

Iată lista principalelor recomandări făcute de cercetători:

• Instituirea unui comitet local de urgență pentru fiecare astfel de comunitate;
• Instaurarea unui moratoriu pentru chirii și suspendarea oricăror evacuări;
• Asigurarea nevoilor de bază;
• Dispunerea de cadre medicale care să monitorizeze comunitatea;
• Asigurarea standardelor de apă, salubritate, și igienă;
• Susținerea financiară a acestor comunități;
• Asigurarea funcționării neîntrerupte a facilităților de vidanjare;
• Implementarea unui plan de mobilitate.

Recomandări

De ce crede fostul ministru Constantin Niță că merită eliberat mai repede din pușcărie: s-a spovedit, a văzut filme. Răspunsul judecătorilor

LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. În plină criză provocată de pandemia de coronavirus, mai mult ca oricând cititorii au nevoie de informație științifică de calitate, prezentată limpede. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate. Ei scriu, în fiecare zi, mai multe articole în Libertatea, bazate pe cele mai recente date și studii despre epidemie.  

Foto: Libertatea / Eli Driu

Urmărește-ne pe Google News