Un fost înalt funcționar al China Development Bank, Fu Xiaodong, a fost condamnat vineri la 10 ani de închisoare pentru că a acceptat mită în valoare de 4,3 milioane de yuani (569.000 de euro) în timpul mandatului său, între 2007 și 2020.

Câteva zile mai devreme, fostul director al biroului de aplicare a legii de la Curtea Populară Supremă, Meng Xiao, a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru că a acceptat mită în valoare de 22,74 de milioane de yuani (peste 3 milioane de euro).

Condamnările au venit pe fondul unei serii de investigații lansate de organismul de supraveghere anticorupție din China, care arată că președintele Xi Jinping își reînnoiește campania de curățare a funcționarilor nepotriviți din Partidul Comunist Chinez (PCC) – și nu numai, scrie The Guardian.

„Monitorizarea atentă” a devenit „noua normalitate” în China, a explicat pentru cotidianul britanic Yuen Yuen Ang, profesor la Universitatea Johns Hopkins și autor al unei cărți despre corupția în politica chineză. „Campania trece dincolo de lupta împotriva corupției și se extinde la impunerea conformității ideologice cu linia partidului”, a spus el.

De când Xi a venit la putere în 2012, una dintre politicile sale emblematice a fost campania anticorupție. Liderul chinez, au explicat comentatorii, vede corupția ca pe o amenințare existențială la adresa partidului și nu a ascuns faptul că dorește să elimine funcționarii corupți, fie ei de rang superior sau inferior.

În primul an de mandat al lui Xi, peste 180.000 de funcționari au fost sancționați disciplinar, față de aproximativ 160.000 în anul precedent. În deceniul următor, 3,7 milioane de cadre au fost pedepsite de organismul anticorupție al partidului, inclusiv aproximativ 1% din liderii naționali și provinciali.

Pe lângă faptul că a ajutat la eliminarea rivalilor politici ai lui Xi, campania a fost populară în rândul publicului chinez, multe persoane fiind uluite de bogățiile adunate de personajele cu funcții politice.

Un studiu recent publicat de Stone Center on Socio-economic Inequality, un institut de cercetare, a constatat că în deceniul de după preluarea mandatului de către Xi, 91% dintre oficialii condamnați pentru corupție făceau parte dintre cei mai bogați 1% din populația urbană a Chinei.

Politicieni și oameni de afaceri

Politicienii puternici, au explicat observatorii, își găsesc adesea prieteni în rândul antreprenorilor privați din China. Acești oameni de afaceri „prosperă atunci când patronii lor se ridică și pierd împreună atunci când patronii lor cad”, a spus Ang, profesorul de la Johns Hopkins.

Anul acesta, peste 50 de personalități de rang înalt din marile bănci și întreprinderi de stat au fost fie anchetate, fie sancționate disciplinar de către Comisia Centrală pentru Inspecția Disciplinară (CCDI), organismul de supraveghere anticorupție.

Partidul consideră că riscurile financiare reprezintă o chestiune de securitate națională. În februarie, CCDI a publicat un eseu despre „bătălia” împotriva corupției, în care a criticat în special „elitismul financiar”.

Mai multe persoane bogate și influente au fost vizate de anchete. În martie, CCDI l-a trimis pe Zhao Weiguo, un magnat al semiconductorilor, în fața procurorilor, după ce a ajuns la concluzia că acesta s-a implicat în practici corupte când era președintele Tsinghua Unigroup.

Firma a fost cândva unul dintre cei mai importanți producători chinezi de cipuri pentru calculatoare, înainte de a intra în faliment în 2021.

În ultimele săptămâni, CCDI a anunțat, de asemenea, anchete care îl vizează pe Liu Liange, fostul președinte al Bank of China, și pe Li Xiaopeng, fostul președinte al conglomeratului financiar de stat China Everbright Group.

Bao Fan, un bancher miliardar, a fost luat de autorități în februarie pentru a asista la o anchetă și de atunci nu a mai fost văzut în public.

Xi se concentrează pe „peștii mai mari”

Xi, scrie The Guardian, este neîncrezător în finanțiști și în loialitatea lor față de partid. După ce a început campania împotriva corupției în 2013, elitele chineze au început să își scoată banii din țară.

În 2014, China avea aproape 4 trilioane de dolari în rezervele valutare. În doi ani, această cifră a scăzut cu aproape un sfert și încă nu și-a revenit. În plus, partidul știe că corupția tinde să urmeze banii.

„Liderii aflați la vârf, inclusiv președintele Xi, au subliniat în mod repetat prevenirea corupției în zonele cu o intensitate mare a capitalului”, a spus Zhu Jiangnan de la Universitatea din Hong Kong.

Nu doar finanțiștii au fost măturați de ultima epurare. Pe 9 aprilie, CCDI a declarat că va ancheta 30 de întreprinderi de stat și Administrația Generală a Sportului. Mai mulți oficiali din fotbal au fost deja puși sub investigație.

Trecerea la investigarea unor pești mai mari face parte dintr-o tendință. Zeren Li, de la Universitatea Yale, a remarcat faptul că, în primii ani ai campaniei anticorupție, majoritatea țintelor au fost funcționarii locali.

Dar în ultimii ani, accentul s-a mutat pe ministerele centrale și pe inspecțiile specializate, cum ar fi cea mai recentă, privind finanțele.

 
 

Urmărește-ne pe Google News