repezita: „Misca-te incoa, la Bucuresti, daca vrei sa stii”. A cheltuit degeaba banii cu trenul, fiind purtata de la un functionar la altul si, in cele din urma, data pe usa afara. Ar putea parea o intamplare. Este insa doar o secventa din lungul sir de umilinte la care sunt supusi cei care, dupa 15 ani de guvernari neputincioase, nu au alta solutie decat sa-si incerce sansa muncind din greu la cules de capsune in Spania, ori ravnind o slujba de infirmiera in Italia sau de zidar in Germania. Dupa ce trec prin furcile caudine ale OMFM, ale Ministerului Muncii, in ultima instanta, batjocoriti de functionari nesimtiti si inghetand nopti intregi in ger, la coada sub cerul liber, sau sufocandu-se vara, in str. Valter Maracineanu, unii pleaca si aduna cent cu cent. Bani pe care-i trimit in tara, bani cu care-si repara sau isi ridica o casa, bani care, insumati, inseamna vreo doua miliarde de dolari anual, pe care guvernantii ii contabilizeaza bucurosi, insa neezitand acum ca prin sporirea brutala a taxelor sa-i si dijmuiasca daca sunt depusi in depozite bancare din tara. Pentru ca acesti „miliardari” nu-si deschid conturi in paradisuri fiscale, cum fac cei de carton ori marii evazionisti, dupa ce au devalizat banci si au furat bugetul statului, ci, dimpotriva, il alimenteaza. si li s-ar cuveni barem putin respect.

 
 

Urmărește-ne pe Google News