1 comentariuDispariția lui Bao Fan, un om de afaceri din industria tehnologică, a atras din nou atenția asupra unui fenomen recent observat în China – dispariția miliardarilor din spațiul public.
Fondatorul companiei China Renaissance Holdings – care are o listă de clienți ce include giganții Tencent, Alibaba și Baidu – este considerat un titan al sectorului tech din China.
Cazul Bao a avut un tipar cunoscut: el a dispărut timp de câteva zile, înainte ca firma pe care o conduce să anunțe că omul de afaceri „cooperează cu o anchetă desfășurată de autoritățile din Republica Populară Chineză”.
Așa cum s-a obișnuit în alte cazuri similare, nimeni nu a explicat ce autorități efectuează ancheta sau despre ce dosar este vorba. Și nici despre locul unde s-ar afla Bao.
Misterul care învăluie dispariția lui Bao vine după ce, în ultimii ani, din spațiul public au dispărut mai mulți lideri chinezi din lumea afacerilor, inclusiv Jack Ma, patronul Alibaba.
În vreme ce dispariția miliardarilor atrage în mod special atenția publicului, a existat, de asemenea, o serie de cazuri mai puțin mediatizate de cetățeni chinezi care au dispărut după ce au luat parte, de exemplu, la mitinguri antiguvernamentale sau la campanii pentru drepturile omului.
Unde se duc miliardarii?
Dispariția lui Bao ar putea sugera, spun comentatorii citați de BBC, că președintele Xi Jinping merge mai departe cu strategia consolidării controlului asupra economiei chineze.
Dispariția omului de afaceri s-a petrecut în perioada premergătoare Congresului Național Popular (CNP), în cadrul căruia au fost anunțate, săptămâna aceasta, planurile pentru cea mai mare revizuire recentă a sistemului de reglementare financiară al Chinei.
Planurile prevăd înființarea unui nou organism de supraveghere a sectoarelor financiare. Autoritățile au declarat că acest lucru va elimina lacunele cauzate de multiplele agenții care monitorizează diferite aspecte ale industriei serviciilor financiare din China, ce valorează mii de miliarde de dolari.
Bao nu este singurul om de afaceri care trece printr-o perioadă mai dificilă în relația cu autoritățile.
Numai în 2015, cel puțin cinci lideri de companii au devenit de negăsit, inclusiv Guo Guangchang, președintele conglomeratului Fosun International, cunoscut în Occident pentru că deține clubul de fotbal Wolverhampton Wanderers, din prima ligă engleză.
Guo a dispărut în luna decembrie, iar compania sa a anunțat după reapariția sa că omul de afaceri a ajutat la investigații.
Doi ani mai târziu, omul de afaceri chinezo-canadian Xiao Jianhua a fost ridicat dintr-un hotel de lux din Hong Kong. El fusese unul dintre cei mai bogați oameni din China și anul trecut a fost închis pentru corupție.
În martie 2020, miliardarul Ren Zhiqiang, un magnat al imobiliarelor, a dispărut după ce l-a numit pe Xi „clovn”, într-un comentariu critic pe tema modului în care Beijingul a gestionat pandemia. Mai târziu, în același an, după un proces de o zi, Ren a fost condamnat la 18 ani de închisoare pentru corupție.
Cel mai cunoscut miliardar dispărut din spațiul public a fost fondatorul Alibaba, Jack Ma. Cea mai bogată persoană din China de la acea vreme a dispărut la sfârșitul anului 2020 după ce a criticat autoritățile de reglementare financiară ale țării.
În acel moment, listarea la bursă planificată a acțiunilor gigantului din domeniul tehnologiei financiare Ant Group a fost abandonată. Și, în ciuda faptului că a donat aproape 10 miliarde de dolari fondului public „Prosperitate comună”, Jack Ma nu a mai fost văzut în China de mai bine de doi ani. El nu a fost acuzat de nicio infracțiune.
Este în continuare neclar unde se află Ma, deși în ultimele luni au apărut informații cum că ar fi fost văzut în Japonia, Thailanda și Australia.
Strategia lui Xi Jinping
Guvernul chinez insistă că măsurile luate împotriva unora dintre cei mai bogați oameni din țară se bazează exclusiv pe argumente legale și a promis că va eradica corupția. Însă acțiunile Beijingului vin, de asemenea, pe fondul deceniilor de liberalizare a economiei.
Această deschidere a ajutat la crearea unui grup de multimiliardari care, datorită bogăției lor imense, aveau potențialul de a deține o putere considerabilă, scrie BBC. Acum, spun unii observatori, sub conducerea lui Xi, Partidul Comunist Chinez vrea să recupereze această putere și se ocupă de această sarcină în moduri care sunt adesea învăluite în mister.
Teoria acestor critici sună astfel: marile companii, în special cele din industria tehnologică, și-au văzut puterea crescând sub politicile predecesorilor lui Xi, Jiang Zemin și Hu Jintao.
Înainte de aceasta, Beijingul se concentrase asupra centrelor tradiționale de putere, inclusiv armata, industria grea și guvernele locale.
În vreme ce menține un control strâns asupra acestor domenii, Xi și-a propus să aducă o parte mai mare din economie sub controlul său. Politica sa de prosperitate comună a generat prin urmare măsuri drastice în mare parte din economie, în special în industria tehnologică.
Mesajul Beijingului pentru oamenii de afaceri
„Uneori, aceste incidente sunt orchestrate în așa fel încât să trimită un mesaj mai general, în special către o anumită industrie sau grup de interese”, a declarat pentru BBC Nick Marro de la The Economist Intelligence Unit.
„În cele din urmă, ele reflectă o încercare de centralizare a controlului și autorității asupra unei anumite părți a economiei, o caracteristică cheie a stilului de guvernare al lui Xi în ultimul deceniu”, a adăugat el.
Ideea a fost susținută și de Paul Triolo, șeful departamentului de politică privind China și tehnologia din cadrul firmei globale de consultanță Albright Stonebridge Group.
„Beijingul rămâne concentrat pe ideea că marii jucători din domeniul tehnologiei nu trebuie să își dezvolte propriile mărci și influențe care să îi facă dificil de ținut în frâu și mai susceptibili de a merge împotriva preferințelor Beijingului”, a explicat Triolo pentru BBC.
De asemenea, măsurile sunt bazate pe ideea că cheia prosperității comune este statul de drept și faptul că regulile trebuie să se aplice atât celor bogați, cât și celor săraci. Beijingul susține că această politică are drept scop reducerea disparităților economice tot mai mari, despre care mulți sunt de acord că reprezintă o problemă majoră ce ar putea submina poziția Partidului Comunist.
Țara a înregistrat o inegalitate în creștere – iar Xi se confruntă cu presiuni din partea radicalilor de stânga care doresc să îmbrățișeze rădăcinile socialiste ale partidului, scrie BBC.
Efecte nedorite?
Misterul din jurul disparițiilor miliardarilor, precum și preocupările mai largi legate de abordarea Beijingului față de mediul de afaceri ar putea avea însă consecințe neintenționate semnificative, scrie BBC.
Unii observatori sugerează că guvernul de la Beijing riscă să descurajeze mediul de afaceri.
„Pericolul pentru Beijing este că poate pune mai multă presiune asupra antreprenorilor din domeniul tehnologiei care speră să devină următorul Jack Ma”, a declarat Triolo.
Xi pare să fie conștient de acest risc, iar într-un discurs adresat săptămâna aceasta delegaților partidului, el a subliniat importanța sectorului privat pentru China.
Dar, în același timp, președintele a cerut companiilor private și antreprenorilor să fie „bogați și responsabili, bogați și drepți și bogați și iubitori”.
Pe lângă anunțul privind introducerea unui nou organism de supraveghere financiară, bancherii au fost avertizați luna trecută să nu urmeze exemplul omologilor lor occidentali „hedoniști”.
Comentatorii consideră că aceasta este o dovadă în plus că Xi are în vizor sistemul financiar.
„În ultimele luni, am văzut cum indicii ale agendei pentru prosperitate comună se răsfrâng asupra serviciilor financiare, în special în ceea ce privește sistemele de remunerare și de bonusuri pentru directorii executivi, precum și diferențele de remunerare dintre personalul de conducere și cel junior”, a declarat Marro pentru BBC.