ComenteazăCuprins:
KFOR, forța de menținere a păcii condusă de NATO, a anunțat luni seară că mai bine de 30 de militari au fost răniți în confruntările cu etnicii sârbi din nordul Kosovo.
Incidentele au avut loc după ce protestatarii au încercat să intre în birourile administrațiilor din orașele în care primarii de etnie albaneză și-au preluat posturile săptămâna trecută, în urma alegerilor boicotate de etnicii sârbi.
Sârbii au intrat în conflict cu trupele NATO și cu poliția kosovară în municipalitatea Zvecan, la 45 de kilometri nord de capitală. Soldații au tras cu gaze lacrimogene și grenade paralizante pentru a-i proteja pe ofițerii kosovari și pentru a dispersa protestatarii, potrivit martorilor.
Sârbii adunați la proteste au răspuns aruncând cu pietre și alte obiecte dure în ei. De asemenea, sârbii au desenat pe vehiculele NATO litera „Z”, o referire la simbolul folosit de ruși în războiul din Ucraina, scrie The Guardian.
În Leposavic, în apropiere de granița cu Serbia, trupele americane de menținere a păcii au plasat sârmă ghimpată în jurul primăriei pentru a o proteja de sutele de protestatari furioși. Tensiuni similare există în Zubin Potok și Mitrovița.
Comandantul KFOR, generalul de divizie Angelo Michele Ristuccia, a criticat atacurile ca fiind „inacceptabile” și a subliniat că misiunea NATO „va continua să își îndeplinească mandatul în mod imparțial”.
„Mai mulți soldați din contingentul KFOR italian și maghiar au fost ținta unor atacuri neprovocate și au suferit răni traumatice cu fracturi și arsuri din cauza exploziei unor dispozitive incendiare”, a precizat un comunicat al forței de menținere a păcii.
Ministrul ungar al apărării a anunțat pe Facebook că peste 20 de soldați maghiari se numără printre răniți, șapte dintre ei fiind în stare gravă, dar stabilă.
Unsprezece soldați italieni au fost răniți, dintre care trei în stare gravă, a declarat și ministrul de externe Antonio Tajani.
„Nu vom tolera noi atacuri împotriva KFOR. Este esențial să se evite noi acțiuni unilaterale din partea autorităților kosovare și ca toate părțile să facă un pas înapoi pentru a reduce tensiunile”, a declarat șefa guvernului, Giorgia Meloni.
Serbia a plasat armata în stare de alertă
Adresându-se populației la sfârșitul zilei de luni, președintele sârb Aleksandar Vucic a declarat că își va petrece noaptea alături de trupele sale mobilizate la granița cu Kosovo. Serbia a reacționat deja plasând armata în stare de alertă maximă.
El a precizat că 52 de sârbi au fost răniți în confruntări, dintre care trei grav, iar patru au fost reținuți.
„Consecințele (ciocnirilor) sunt mari și grave, iar singurul vinovat este (premierul kosovar) Albin Kurti”, a declarat Vucic. El s-a referit la forțele albaneze din nordul Kosovo drept „ocupanți”.
„Repet pentru ultima dată și rog comunitatea internațională să se asigure că Albin Kurti este rațional”, a spus Vucic. „Dacă nu o vor face, mă tem că va fi prea târziu pentru noi toți”, a adăugat președintele.
De partea cealaltă, președinta kosovară Vjosa Osmani l-a acuzat pe omologul său sârb de destabilizarea Kosovo.
„Structuri ilegale sârbe transformate în bande criminale au atacat poliția kosovară, ofițeri KFOR și jurnaliști. Cei care execută ordinele lui Vucic de a destabiliza nordul Kosovo trebuie să răspundă în fața justiției”, a scris Osmani pe Twitter.
Poliția kosovară a precizat într-o declarație că demonstranți „organizați”, „folosind violența și aruncând gaze lacrimogene, au încercat să treacă de cordoanele de securitate și să intre cu forța în incinta municipalității”.
„Poliția a fost nevoită să folosească mijloace legale, cum ar fi spray-ul (cu piper), pentru a-i opri pe protestatari și a aduce situația sub control”.
Vucic avea mai multe întâlniri programate marţi, inițial una cu ambasadorii SUA, Italiei, Franţei, Germaniei şi Marii Britanii şi cu şeful biroului UE din Priştina, scrie Associated Press.
El urma să se întâlnească apoi separat cu ambasadorii Finlandei, Rusiei şi Chinei.
Ambasadorul american Jeff Hovenier s-a întâlnit deja cu președinta kosovară și apoi, împreună cu ambasadorii altor puteri occidentale, cu premierul kosovar Albin Kurti, îndemnându-l să ia măsuri pentru a detensiona situația și a reduce tensiunile.
Tensiuni în creștere
Violențele de luni au fost cel mai recent episod al tensiunilor crescânde dintre Serbia și Kosovo, care și-a declarat independența față de Belgrad în 2008.
În ultima perioadă, SUA și UE și-au intensificat eforturile pentru a ajuta la rezolvarea disputei, temându-se de o instabilitate suplimentară în Europa, într-un moment în care Rusia face ravagii în Ucraina.
UE a transmis atât Serbiei, cât și Kosovo că trebuie să normalizeze relațiile dacă vor să facă progrese în vederea aderării la blocul comunitar.
Liderul diplomaţiei europene, Josep Borrell, a condamnat luni seara ciocnirile, considerând violenţa împotriva forţelor NATO de menţinere a păcii „absolut inacceptabilă” şi îndemnând la dialog imediat, a declarat Borrell pe Twitter.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a descris situația din Kosovo ca fiind „îngrijorătoare”, acuzând SUA și NATO că își revendică dominația în această parte a lumii.
„O mare explozie se pregătește în centrul Europei, chiar în locul în care, în 1999, NATO a lansat o agresiune împotriva Iugoslaviei”, a declarat el din Nairobi, Kenya, referindu-se la intervenția condusă de NATO în 1999 care a oprit o represiune sângeroasă a sârbilor împotriva separatiștilor de etnie albaneză.
Alegeri boicotate
Sârbii din nordul Kosovo nu au acceptat niciodată declarația de independență față de Serbia din 2008 și consideră în continuare Belgradul drept capitala lor, la mai bine de două decenii de la revolta albanezilor din Kosovo împotriva regimului sârb.
Etnicii albanezi reprezintă peste 90% din populația întregului Kosovo, dar sârbii sunt majoritari în nord și au cerut de mult timp punerea în aplicare a unui acord negociat de UE în 2013, pentru crearea unei asociații de municipalități autonome în această zonă.
Sârbii au refuzat să participe la alegerile locale din aprilie, iar candidații de etnie albaneză au câștigat primăriile din patru municipalități cu majoritate sârbă – inclusiv Mitrovița de Nord – cu o prezență la vot de 3,5%.
Sârbii cer acum guvernului kosovar să înlăture primarii de etnie albaneză din primării și să permită administrațiilor locale finanțate de Belgrad să își reia activitatea.
Vineri, trei din cei patru primari de etnie albaneză au fost escortați în birourile lor de către poliția kosovară, care a fost lovită cu pietre și a răspuns cu gaze lacrimogene și tunuri cu apă pentru a dispersa protestatarii.
SUA și UE au criticat autoritățile din Kosovo pentru acest gest și pentru escaladarea confruntării cu etnicii sârbi.
Conflictul din Kosovo a izbucnit în 1998, când etnicii albanezi separatiști s-au revoltat împotriva regimului sârb, iar Serbia a răspuns cu o represiune brutală. Aproximativ 13.000 de persoane, majoritatea de etnie albaneză, au murit.
Intervenția militară a NATO din 1999 a forțat în cele din urmă Serbia să se retragă din teritoriu. Washingtonul și majoritatea țărilor UE au recunoscut Kosovo ca stat independent, însă Serbia, Rusia și China nu au făcut acest lucru.