„În structurile militare, testarea psihologică este obligatorie. Face parte dintr-o ramură a psihologiei numită psihometrie. Sunt teste de personalitate proiective prin care se încearcă anticiparea comportamentului viitor al subiectului. Dar, această anticipare nu este exactă. Tendinţa criminală nu poate reieşi exact dintr-un test proiectiv. Pentru că angajaţii din structurile Ministerului Apărării şi Ministerului Afacerilor Interne au învăţat să răspundă la aceste teste astfel încât să le treacă”, a spus psihologul Cezar Laurențiu Cioc.
O anchetă desfăşurată de Direcţia Naţională Anticorupţie în 2016 a scos la iveală cât de mare e şpaga ca să iei examenul de admitere în Armată, iar un subofiţer a fost arestat atunci, fiind prins că primea bani pentru a facilita trecerea testelor psihologice. Mai exact, primea între 500 și 1.600 de euro pentru a le pune la dispoziţie candidaţilor variantele de teste psihologice.
Prihologul Cezar Laurențiu Cioc mai arată că modul de interpretare a testelor este unul prin care pot fi scăpate din vedere anumite detalii privind personalitatea şi deviaţiile de comportament ale militarilor.
„Practic, sunt teste bazate pe întrebări şi răspunsuri, şi te întreabă dacă ai simţit tendinţe suicide sau criminale în ultima lună. Evident că ai să bifezi că nu. Iar evaluatorul vine cu şablonul de evaluare a testului, îl pune pe fişa de testare, iar dacă acolo apare nu, şablonul interpretează asta ca sănătate mintală. Iar dezechilibrele interioare adânci sunt foarte greu de evaluat printr-un astfel de test”, a precizat psihologul Libertatea.
Şi mai grav este că unii militari nici măcar nu susţin aceste teste sau sunt învăţaţi de alţii ce răspunsuri să dea pentru a fi declaraţi sănătoşi psihic. Mătuşa tinerei ucise de militarul Florin Oprea, la Titu, susţine că acesta ar fi dat bani pentru a trece testarea.
„E un criminal. Toată viața ei a fost un calvar. Mereu se certau și era bătută. I-a luat bani din casă și se ducea la păcănele. Aveau probleme mari, nu era întreg la cap. De o lună plecase de la el și el o urmărea prin tot orașul. A anunțat și Poliția, și avea restricție pentru el. Nu era sănătos, că un om sănătos gândea. Testul psihologic l-a trecut pe bani”, a mărturisit mătușa victimei, pentru reporterpenet.ro.
În acele cazuri izolate în care, totuşi, psihologii descoperă probleme comportamentale prin intermediul testării psihologice şi dau aviz negativ, poliţistul sau militarul poate contesta decizia, de cele mai multe ori îi este acceptată contestaţia şi obţine, astfel, avizul psihologic.
„Psihologul clinician evaluator care face testarea psihologică poate avea anumite îndoieli cu privire la un om, însă sistemul militar de la noi e astfel creat încât, dacă nu e o hotărâre judecătorească definitivă prin care să poţi scoate un om din sistem, nu prea te poţi atinge de el. La intrarea în sistem, cum sunt testele psihologice de la Academia de Poliţie, sau la SRI, dacă se detectează o tulburare de personalitate, pur şi simplu nu eşti admis. Dar, odată intrat în sistem, e foarte greu să fii dezactivat pe anumite prezumţii ale psihologului”, sintetizează Cezar Laurențiu Cioc.
Aşadar, aceste evaluări psihologice se pare că nu pot identifica dezechilibrele comportamentale ale celor care îmbracă uniforma de poliţie sau haina militară şi nici nu-i pot forţa pe cei cu probleme psihice să se trateze, decât dacă o instanţă de judecată decide acest lucru.
Citește și: