ComenteazăÎn estul Ucrainei, la granița cu provinciile separatiste, liniștea serii este deseori întreruptă de zgomotul armelor de foc.
„Lucrul ăsta se întâmplă în fiecare seară. Câteodată ține mai mult, alte ori e ca în seara asta. În seara asta e bine”, spune pentru New York Times căpitanul Denis Branițkii. Focurile au fost trase de undeva din zona pozițiilor ocupate de separatiștii susținuți de Rusia.
Situația se prelungește de ani de zile, o luptă sângeroasă, cu numeroase victime de ambele tabere, pentru teritoriul ocupat de forțele susținute de Moscova în 2014.
Dar acum, ucrainenii și oficialii occidentali se tem că situația ar putea evolua.
În ultimele săptămâni, serviciile secrete occidentale au avertizat că Rusia a mobilizat deja 100.000 de militari la granița ucraineană și că ar putea suplimenta forțele până la 175.000 de oameni, pentru a pregăti o posibilă invazie la începutul anului viitor.
Președintele Vladimir Putin a răspuns spunând că forțele occidentale sunt cele care incită la conflict, prin cooperarea strânsă cu Ucraina, prin manevrele militare de lângă granița Rusiei, inclusiv cele recente care au avut loc în Marea Neagră.
Putin și Biden au vorbit marți, într-o conferință video, pe această temă. Liderul american l-a amenințat pe omologul său rus cu sancțiuni dure în cazul unei escaladări militare. Dar puțini se așteaptă la o rezolvare rapidă a situației.
Războiul nu s-a încheiat
Pentru militarii ucraineni, care chiar acum îndură frigul iernii estice la granița cu privinciile separatiste, discuțiile despre un nou război pot fi un pic stranii, ținând cont că actualul război nici măcar nu s-a încheiat.
Un armistițiu din 2015 încheiat de guvernul ucrainean cu forțele susținute de Rusia din cele două enclave separatiste a pus capăt fazei mai sângeroase a conflictului soldat cu 13.000 de morți. Dar nu a adus și pacea.
„Linia de contact” care separă cele două tabere din conflict are parte în mod frecvent de schimburi de focuri și chiar de tiruri de artilerie.
Un număr de militari ucraineni sunt uciși în fiecare lună, în special de lunetiști. Șapte au murit în septembrie, doi în octombrie, iar șase în noiembrie. Săptămâna trecută, Valerii Herovkin, un soldat de 22 de ani, a devenit prima victimă a lunii decembrie.
După opt ani în tranșee, senzația este aceea că situația incertă nu poate dura la nesfârșit și că armata Rusiei, mai numeroasă și mai bine echipată, va interveni, mai devreme sau mai târziu.
„Am studii universitare și am capul pe umeri, așa că recunosc foarte bine pericolul reprezentat de armata Rusiei. Și nimeni nu poate garanta că Putin sau altcineva nu va spune dintr-o dată: «Înaintați»”, spune și Ivan Skuratovski, un locotenent de 30 de ani, tatăl a doi copii, care se află pe front din 2014.
„Suntem pregătiți pentru acest scenariu deoarece asta este treaba noastră și nimeni în afară de noi nu se află în poziția de a confrunta această amenințare”, adaugă el.
„Suntem speriați de o ofensivă deschisă? Nu văd asta în oameni”, asigură el.
O antipatie adâncă pentru separatiști
Militarii sunt oricum în alertă, conștienți că în această perioadă de tensiuni, un glonț sau un tir de mortieră ar putea fi suficient pentru a provoca escaladarea conflictului.
Chiar și în condițiile în care sunt ținta unui tir inamic, soldații ucraineni au ordinul strict de a nu răspunde decât dacă acest lucru este strict necesar.
Din vară, Brigada a 25-a Aeropurtată a fost mobilizată la marginea orașului Avdiivka, cunoscut drept Promzona, o bază construită pe ruinele unei foste fabrici de cauciucuri.
De partea celaltă, peisajul din tabăra inamică pare post-apocaliptic – case distruse și ceva vegetație. Doar o urmă de fum în aer dezvăluie ocazional pozițiile combatanților.
Deși inamicii se află la doar câteva zeci de metri, militarii ucraineni știu puține despre ei. Antipatia față de aceștia este însă adâncă, chiar dacă ei erau odinioară cetățeni ai unei Ucraine unite.
„Acestea sunt cele mai joase straturi ale societății, care nu au reușit să își găsească nimic de muncă”, spune locotenenta Tatiana Zaritskaia, o fostă educatoare de grădiniță care a venit pe front în 2014.
Un comandant de companie, Oleksandr Timoșciuk, spune că și-a studiat inamicii de pe poziția sa din fabrică. Explică că de două-trei ori pe lună, probabil când primesc banii, aceștia „organizează o discotecă”, se îmbată și încep să tragă spre pozițiile ucrainene.
O nouă armată
Armata ucraineană a făcut progrese substanțiale din 2014, când aproape că s-a dezintegrat în fața operațiunii forțelor ruse, care au anexat Crimeea, apoi au susținut acțiunea separatistă din Donețk și Lugansk.
De atunci, trupele ucrainene au luptat alături de militari NATO în Afganistan și Irak și s-au antrenat cu instructori militari americani.
Dacă Rusia chiar declanșează o ofensivă, trupele ucrainene sunt mai pregătite ca niciodată, spune generalul Oleksandr Pavliuk, comandant al forțelor care luptă cu separatiștii.
Dar chiar și așa, admite el, ucrainenii nu vor putea face față armatei ruse, fără ajutor din partea țărilor occidentale, în special din partea SUA.
Unii analiști militari au spus că, în fața unei invazii pe scară largă a Rusiei, tot ce ar putea face Ucraina ar fi o retragere organizată.
Generalul Pavliuk sugerează că războiul s-ar putea transforma într-o insurgență, în care ucrainenii vor lupta cu rușii pentru fiecare stradă. Dar un astfel de conflict ar avea un bilanț dezastruoas.
„Credeți-mă, pierderile ar fi oribile, de ambele părți – mii, zeci de mii, sute de mii. Și la ei, și la noi”, spune generalul.
Pentru cei aflați pe front, lucrurile au început să se schimbe ușor în ultima lună.
„Tirul de obuze este mai frecvent. Dronele au început să zboare mai des și dacă până acum nu aruncau bombe, acum au găsit un sistem să o facă”, spune pentru New York Times un alt oficial militar ucrainean, care s-a identificat sub numele Ilia.
Echipa lui Ilia a transformat un apartament devastat în punct de observație. O bucată de perete mai are încă tapetul roz care decora încăperea, dar fereastra sufrageriei a fost scoasă. Spațiul gol a fost acoperit cu saci de nisip.
Situația pare liniștită, dar riscurile sunt mari. „Nu vă aplecați prea mult, pe undeva ar putea fi un lunetist”, avertizează Ilia. „Acum două zile”, mai spune el, „un băiat a fost împușcat și nu a supraviețuit”.