Minciunile Armatei în dublul accident aviatic în care au pierit 8 oameni și reconstituirea morții unui tânăr împușcat de șase ori de polițiști – două investigații Libertatea, în partea a doua a retrospectivei 2022

Război, criză energetică, inflație. 2022 a rămas până la final sub semnul incertitudinii, iar cititorii Libertatea au putut afla, de multe ori primii, despre deciziile autorităților cu un impact direct asupra vieții lor.

Plafonări, compensații, vouchere, problemele au fost întoarse pe toate fețele, de multe ori în urma sesizărilor primite pe adresa redacției direct de la cititori.

Și tot pentru cititorii săi, echipa Libertatea nu a ezitat să ridice întrebări în cazuri sensibile, unde instituțiile statului ar fi preferat să păstreze tăcerea. Un exemplu grăitor este investigația privind dublul accident aviatic în care și-au pierdut viața 8 oameni, unde ziarul a scris negru pe alb că Armata a mințit în legătură cu această tragedie.

O altă investigație marca Libertatea a adus în fața publicului cazul cutremurător al unui tânăr împușcat de mai multe ori de polițiștii chemați să-l liniștească pe bărbatul de 37 de ani care umbla confuz prin blocul în care locuia.

După retrospectiva primelor 6 luni din 2022, iată mai jos selecția articolelor reprezentative din a doua parte a anului trecut. Alte 100 de motive pentru a continua să ne citiți și în 2023, un an care se anunță cel puțin la fel de complicat ca și cel care s-a încheiat.

Recomandări

Anunț oficial. România îndeplinește criteriul privind eliminarea vizelor pentru SUA: decizia finală, așteptată anul viitor

Iulie:

Colonelul care și-a spionat și agresat soția judecătoare a primit un an și opt luni de închisoare cu suspendare. Libertatea prezentase cazul la finalul anului 2021.

În primele zile ale lunii, o româncă murea în Egipt, în Hurghada, în urma atacului unui rechin. O echipă Libertatea se deplasa acolo și prezenta publicului informații exclusive din acest caz.

O escrocherie cu produse naturiste

Pe 11 iulie, un articol publicat de ziar scria despre Escrocheria Toxic Off. Cum este folosită teama de viermi intestinali și HPV și ce spun medicii a căror identitatea furată era folosită pentru vânzarea de produse naturiste pe zeci de site-uri.

Un copil de 3 ani doarme pe jos în secția de arși de la Spitalul Grigore Alexandrescu

Pe 12 iulie, ziarul publica sub un articol semnat de Mirela Neag și Cătălin Tolontan cu o fotografie cutremurătoare: La 700 de metri de Guvern, un copil de 3 ani, internat în secția de arși, doarme pe podeaua salonului din cauza căldurii insuportabile. Care era reacția managerului?

Recomandări

Arhiepiscopia Sucevei: a început cercetarea disciplinară a preoților care au făcut campanie pro-Călin Georgescu. „Au fost contactați deja de corpul de cercetare bisericească”

Două săptămâni mai târziu, Mirela Neag scria despre șeful Auditului din Sănătate care și-a găsit alt loc de muncă, deși avea interdicție de a mai ocupa o funcție publică, se angaja tot în audit, tot în sănătate.

Tot în această lună, Iulia Marin semnala cazul unității militare din Băneasa, care afișa un panou de onoare în care ultimii 3 din 4 șefi ai unității fuseseră condamnați penal. 

Scandalul Buhnici. Influencerul rămâne fără o parte din sponsori

Pe 18 iulie, ziarul consemna un derapaj al lui George Buhnici la TV: „Eu am noroc că am o nevastă care arată ca o minoră. Mai mergeți la sală, fetelor! N-am venit la mare pentru vergeturi”. Declarațiile au fost urmate de un val de reacții, iar după ce Libertatea a prezentat care sunt firmele care se promovează cu Buhnici, au început să apară și reacțiile: BCR a renunțat la contractul cu acesta, iar CNCD l-a amendat.

Pe 21 iulie, judecătorul despre care Libertatea a scris că a lăsat liber un bărbat care și-a violat fetița de 6 ani a fost exclus din magistratură.

În aceeași zi, ziarul a vorbit cu Omul de la ONU, singurul oficial rus care a demisionat fățiș.

O fetiță de 10 ani are cont de Instagram, iar părinții o încurajează să strângă „followeri”, în ciuda miilor de comentarii cu tentă sexuală

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

Câteva zile mai târziu, Diana Meseșan scria despre Cursa celebrității: cazul unei fetițe de 10 ani încurajată de părinți să strângă „followeri” pe un cont de Instagram pe care aceasta primea mii de comentarii sexuale. În urma publicării articolului, contul de Instagram a fost închis.

Cu perspectiva unei centrale nucleare care o să le apară peste gard, Maria Andrieș a fost în localitatea Doicești, județul Dâmbovița, pentru a-i întreba pe oamenii de acolo ce părere au despre acest lucru. Și a aflat câteva răspunsuri: de la „suntem cobaiul lumii” până la „o fi bine pentru tineret”.

Din portul Constanța, Ciprian Ranghel a scris un reportaj de pe frontul cerealelor. Cum se exportă producția României și a Ucrainei printr-o investiție imensă.

Filiera drogurilor

La finalul lunii, ziarul începea o serie despre cum ajung drogurile în viața românilor. Narcos de România. Cum ajunge în ţară cocaina pe care 2% dintre adolescenţi spun că au consumat-o cel puțin o dată. Alte articole din serie, aici, aici, aici sau aici.

Tot în iulie, directorul de la salubritatea sectorului 5 și-a dat demisia „de onoare” după ce jurnaliștii Cristina Radu și Răzvan Luțac au arătat că muncitorii din subordine îi lucrau în curte.

Un nou corespondent în Ucraina. Cu mâinile sus în fața soldaților Kievului

Pe 28 iulie, jurnalistul basarabean Dumitru Garcaliuc transmite pentru Libertatea prima corespondență de pe frontul din Harkov. Dima a vorbit cu un veteran din Batalionul Azov despre „neonazism” și realiza un interviu cu un veteran din Legiunea Străină care luptă împotriva rușilor. Un alt reportaj începea cu mâinile sus în fața kalașnikoavelor ucrainene și s-a terminat sub ploaia de rachete rusești

August:

Ambulanțe cu peste un milion de kilometri la bord

La o lună de la imaginea cu băiețelul care dormea pe jos la Spitalul Grigore Alexandrescu, Mirela Neag primea o serie de fotografii tot din zona medicală. Cele cu kilometrajele ambulanțelor preistorice din țară cu care încă sunt transportați pacienții. Unele aveau peste un milion de kilometri la bord.

Două povești cutremurătoare

Pe 8 august, Libertatea scria că Imaginea nud a unui băiețel cu autism, de 3-4 ani, de la un centru din București, a fost găsită în telefonul unui bărbat condamnat pentru pornografie infantilă, iar două zile mai târziu, ziarul prezenta un alt caz, al unor elevi din Constanța abuzați de profesorul lor de română vreme de mai mulți ani și povestea directoarei de liceu care nu a tăcut și a luat atitudine.

Cazul Găzdac. Reconstituirea nopții în care un bărbat a murit, după ce polițiștii din București l-au împușcat de 6 ori

Pe 22 august, Alexandra Nistoroiu și Iulia Roșu prezentau publicului un caz cutremurător: în urmă cu aproape trei ani, în plină stare de urgență de COVID, un bărbat de 37 de ani a fost împușcat de mai multe ori de polițiștii chemați să-l liniștească pe tânărul confuz, care umbla desculț și îmbrăcat doar în boxeri prin blocul în care locuia. Ziarul prezenta și reacțiile polițiștilor după ce au văzut intervenția în cazul lui Alexandru Găzdac, dar și alte informații din culisele acestui caz. Plus un portret al victimei. 

Munca invizibilă a femeilor

În ultimele zile de vară, ziarul aducea în spațiul public un subiect despre care nu se vorbește aproape deloc, în două texte scrise de Diana Meseșan și ilustrate de Roma Gavrilă. Cât valorează munca invizibilă a femeilor din România: peste 140 de ore pe lună de spălat, gătit, îngrijit copii. „Mă simt ca și cum aș avea 120 de ani”, respectiv Cum se schimbă viața într-o familie în care bărbatul împarte sarcinile casnice cu femeia.

În aceeași lună, ziarul prezenta cazul șefului IPJ care mergea cu mașina de serviciu la casa de vacanță. IGPR știa de caz din 2021, dar a anunțat un control abia după apariția articolului în ziar.

Tot în august, o tânără din Afganistan vorbea cu Libertatea despre viața femeilor după un an de regim taliban: „Dacă suntem prea aranjate sau ieșim neînsoțite de un bărbat, suntem biciuite pe stradă”.

Septembrie:

Derapajul lui Banciu la adresa femeilor

În primele zile ale lunii, jurnalista Cristina Radu semnala un derapaj în direct al jurnalistului TV Radu Banciu la adresa femeilor. Acesta a spus la Prima Sport că „toate femeile pe care le-am cunoscut, mă rog, 99%, asta îşi doreau, să le mai şi plesneşti din când în când”. În urma articolului din Libertatea, Banciu a fost amendat de CNA cu 10.000 de lei, iar CNCD va analiza cazul după 5 luni, abia în ianuarie 2023.

Libertatea a prezentat și Pedeapsa aplicată de angajații unui centru de stat oamenilor cu probleme psihice, „care fac probleme”: izolare zile în șir, într-o cameră fără toaletă

Noi dezvăluiri în cazul unei femei moarte în curtea Spitalului Obregia, care a fost descoperită după 6 zile

Pe 12 septembrie, jurnalista Adriana Oprea lansa o serie de noi dezvăluiri în cazul unei paciente de la Spitalul Obregia din București care a fost descoperită moartă abia după 6 zile de la dispariție, în „păduricea” de bălării din curtea unității medicale. Familia își caută de patru ani dreptatea, un judecător le cere procurorilor să cerceteze din nou cazul, iar ziarul a prezentat înregistrările video la care conducerea Spitalului Obregia nu s-a uitat când o pacientă a dispărut în „jungla din curte” plus o explicație din partea directorului.

Tot în septembrie, Libertatea publica portretul procurorului care i-a cerut scuze victimei unui abuz sexual, după ce inițial dosarul acesteia fusese clasat.

În aceeași lună, jurnalistul Daniel Ionașcu scria despre calvarul românilor care sunt plimbați de la o instituție la alta pentru a afla de ce nu au primit voucherele de 250 de lei, deși aveau dreptul. 

Dosar penal pentru grinzile abandonate de Primăria Sectorului 3

Pe 23 septembrie, ziarul scria despre cum Compania Algorithm Residential S3, a Primăriei Sectorului 3, a lăsat doi ani pe câmp grinzile pe care ar fi trebuit să le monteze la podul pe care-l construiește către A2. Lăsate direct pe pământ, fără niciun fel de protecție, grinzile s-au crăpat, din ele au căzut bucăți întregi de beton, iar armăturile au ruginit.

După ce Libertatea s-a interesat de caz, compania lui Negoiță s-a apucat să le „repare” cu mortar, cu toate că o ingineră consultată de ziar a atras atenția că asta e o practică „soră cu crima”, și apoi să le monteze la pod. În noiembrie, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 și Serviciul de Investigare a Criminalității Economice au deschis un dosar penal în acest caz.

MApN e de acord să mute un radar NATO ca să facă loc unui depozit Lidl

La finalul lunii, Mirela Neag mergea pe firul unor articole apărute inițial în publicația locală Indiscret din Craiova și scria că MApN s-a înțeles cu Lidl să mute un radar NATO, în favoarea unui depozit al lanțului de magazine, într-o combinație în care era prezent și primarul din Cârcea, județul Dolj. Un judecător n-a fost însă de acord. Ministerul venea cu precizări, iar ziarul a continuat să publice noi dezvăluiri. Subiectul apărut în Libertatea a fost preluat și în presa maghiară, mai ales că el se întâmpla în zilele în care Vladimir Putin anunța mobilizarea parțială în Rusia. Subiectul nu e nici acum tranșat în justiție.

Mărturiile unei victime a preotului Visarion Alexa

Tot atunci apărea un scandal care-l avea în prim-plan pe cunoscutul preot ortodox din București Visarion Alexa. Acesta a fost reținut pentru agresiune sexuală și apoi plasat sub control judiciar. Jurnalista Adelina Mărăcine publica mărturia unei femei care-l acuza pe Alexa că a violat-o în 2016 în chilia în care spovedea credincioșii și ulterior revenea cu noi informații. Ziarul adăuga faptul că un alt preot a știut de caz, dar a tăcut la acel moment, însă a vorbit apoi cu Libertatea. Ulterior, Libertatea a prezentat dovada că BOR știa de acest caz. 

Despre un alt preot din București ziarul arăta în noiembrie cum a fost surprins în timp ce scotea bani din cutia milei. Înregistrările sunt aici.

În aceeași lună, era dată sentința în cazul șefului de Poliție pe care Libertatea l-a expus că scurgea informații din dosare penale. 

În ultima zi din lună, ziarul a publicat un interviu cu șeful administrației militare regionale ucrainene din Zaporojie, realizat la fața locului de Dumitru Garcaliuc.

Octombrie:

INVESTIGAȚIE. Minciunile Armatei și 8 vieți pierdute în dublul accident aviatic din Dobrogea

Pe 10 octombrie, Cătălin Tolontan publica prima parte a unei investigații care viza dublul accident aviatic care a avut loc în Dobrogea în a doua zi a lunii martie a anului trecut. Cu date din dosarul penal, jurnalistul arată că Armata SUA și SMURD nu și-au trimis, din cauza vremii, elicopterele de salvare la accidentul de lângă Baza Kogălniceanu. MApN a făcut-o și au murit 7 oameni. Ziarul avea să vorbească și cu ministrul apărării, dar și cu comandantul Bazei Kogălniceanu din momentul prăbușirii elicopterului, care declara: „Habar n-am cine a dat ordinul de decolare”. 

Ulterior, Cătălin Tolontan și Iulia Roșu demonstrau cu documente că de 7 luni, Parchetul Militar nu îi chemase la audieri pe capii Aviației și au prezentat înregistrările cutiei negre a elicopterului Puma, cu ultimele clipe ale echipajului, care arată că Armata a mințit și arătau că echipajul care s-a prăbușit cu elicopterul lucrase 15 ore pe zi, în medie, în luna anterioară accidentului.

Ziarul a aflat și cum explică Armata prezența scafandrilor într-o misiune de salvare pe uscat, dar și cum au ascuns generalii din MApN faptele despre accidentele de avion și de elicopter în care au murit 8 oameni, imediat după ce Rusia a atacat Ucraina.

Un șef de la IGSU și-a pus șoferul să-și asume un accident în locul lui

Pe 17 octombrie, jurnaliștii Ada Constanda și Cătălin Tolontan dezvăluiau într-o investigație că generalul Cristian Radu, șeful IGSU care a ascuns filmările de la Colectiv, este cercetat penal pentru că și-a pus șoferul să-și asume, în locul lui, un accident. Parchetul confirma a doua zi informația, iar acesta urma să se pensioneze. Ce le-a spus însă procurorilor și de ce era colonelul Radu atât de speriat că nu va fi făcut general?

Între timp, la Ambulanța din Tulcea aveau loc tot soiul de întâmplări. Una dintre acestea: șeful Ambulanței era acuzat că a mers la București cu salvarea, dar „a uitat” pacienta acasă. Acesta spunea pentru Libertatea că nu-și mai aduce aminte. 

Unul dintre cei mai cunoscuți disidenți din lume, chinezul Ai Weiwei, răspundea întrebărilor ziarului.

Mărturie din lagărul de la Cighid

Supraviețuitoarea lagărului de copii de la Cighid, care a depus mărturie la Consiliul Europei, așteaptă de 30 de ani să se facă dreptate: „Am fost bătuți, maltratați, mușcați de șobolani”, a spus pentru Libertatea Sîrmanca Fechete. La căminul-spital din Cighid au murit 130 de copii dintre cei 183 de internați, din 1987 până la începutul lui 1990.

Tot în această lună, Medeea Stan și Laurențiu Ungureanu realizau un interviu cu europarlamentarul german care se opunea intrării României în Schengen pentru că suntem „vestul sălbatic al Europei”.

Și tot atunci, ziarul scria despre cum Marian Neacșu, secretarul general al Guvernului, și-a pus un prieten din PSD Ialomița șef peste 44 de milioane de euro din PNRR.

Marin Gherman a adunat pentru cititorii Libertatea mărturii cutremurătoare ale rudelor etnicilor români care și-au pierdut viața în războiul din Ucraina: „E greu să vorbești la trecut despre o persoană care iubea atât de mult viața”.

Noiembrie:

Suspiciuni cu doctoratul ministrului Apărării

În primele zile ale lunii apar noi probleme cu tezele de doctorat ale miniștrilor din Guvernul Ciucă. Jurnaliștii Simona Voicu, Ciprian Ranghel și Cătălin Tolontan publicau mărturia unei muzeografe de la Muzeul Vrancei, care susține că a scris, împreună cu directorul, lucrarea de doctorat a ministrului apărării, Angel Tîlvăr.

Ziarul prezintă cazul unei românce blocate de ani de zile în Venezuela și strigătul acesteia de ajutor. Libertatea a obținut și un răspuns din partea MAE.

Și tot atunci, ziarul prezenta Cazul românului care s-a sinucis într-un penitenciar din Olanda.

După ce Libertatea a scris că Smiley va susține un concert peste Prut, la un eveniment organizat de aleșii formațiunii proruse ȘOR, vedeta și-a anulat apariția pentru că a făcut laringită acută.

Din Ucraina, corespondentul Libertatea, Dumitru Garcaliuc, transmite un interviu cu primarul Odesei, criticat de Zelenski, pentru ca mai apoi să relateze mărturia unei familii din Herson care a ghidat armata ucraineană să-i bombardeze propria casă în care se instalaseră rușii.

Același corespondent realiza un interviu cu lidera opoziției din Belarus, Svetlana Tihanovskaia, care lansa un apel către Zelenski. 

DNA ajunge la IGSU pentru barocamerele nefolosite

La jumătatea lunii, Mirela Neag, Răzvan Luțac și Cătălin Tolontan scriau că DNA a intrat pe firul achiziției a 4 barocamere care zac nefolosite, informație confirmată ulterior de instituția condusă de Raed Arafat. IGSU confirma și faptul că barocamerele nu au fost folosite ca să trateze niciun pacient vreme de 4 ani.

Dreptate după doi ani

Pe 18 noiembrie, muncitoarea în confecții plătită cu mai puțin de 700 de lei pe lună a câștigat definitiv procesul împotriva firmei Tanex. Se întâmpla la doi ani după ce aceasta vorbise cu reporterul Libertatea și dezvăluise abuzurile de aici.

Moartea unui muncitor nepalez de 27 de ani care devenise dependent de jocuri de noroc în România

Trei zile mai târziu, ziarul publica povestea din spatele unei știri ce trecuse aproape neobservată, cea despre un tânăr nepalez de 27 de ani, aflat la muncă în București, care s-a sinucis după ce a fost concediat. Numai că n-a fost concediat. Diana Meseșan a mers pe urmele întâmplărilor și a descoperit că tânărul nu fusese concediat, că devenise dependent de jocuri de noroc în România, țara cu sute de mii de dependenți români și zero programe de protecție pentru ei. În aceeași lună, la inițiativa unui deputat PNL, Florin Roman, intra în vigoare o lege prin care românii să se poată autoexclude de la jocurile de noroc, iar ulterior, deputatul USR Filip Hăvârneanu iniția un proiect de lege care să interzică amplasarea de case de pariuri în vecinătatea școlilor și bisericilor.

Câteva zile mai târziu, ziarul prezenta și numărul de reclame ale caselor de pariuri rulat în primele 10 luni pe televiziuni. 

Medicul fals Matteo Politi, condamnat după investigația Libertatea

În penultima zi din noiembrie, medicul fals Matteo Politi era condamnat la 3 ani și 10 luni de închisoare cu executare în primă instanță. Decizia judecătorilor venea la aproape 4 ani după ce jurnaliștii Răzvan Luțac, Mirela Neag, Alexandra Nistoroiu și Cătălin Tolontan dezvăluiau cazul acestuia.

MApN nu era singura instituție gata să-și mute radarul ca să facă loc unui investitor privat. În București, STS își mută antenele din Băneasa după dorința mogulului imobiliar Cohn, prins că vrea să ridice blocuri de 9 etaje într-o zonă de 5 etaje.

Măștile Justițiarului din Berceni

La sfârșitul lunii, Cristina Radu și Andrada Lăutaru dezvăluiau umbrele celui autointitulat Justițiarul din Berceni, vigilante-ul care ajunsese să fie invitat să le vorbească elevilor în școli și pretindea că le face dreptate fetelor hărțuite de diverși presupuși prădători. Libertatea a scris că Alexandru Constandachi și-a hărțuit mai multe foste partenere, iar una dintre ele depusese plângere la poliție încă de acum doi ani.  În urma apariției din Libertatea, Constandachi s-a ales cu un ordin de protecție care-i interzicea să se apropie de tânără, dar și cu o brățară de monitorizare. A fost prins de poliție la puțin timp pentru că încălcase restricția.

La Operă, în plin război

Tot în această lună, Andreea Archip asista alături de sute de ucraineni la Odesa, la un spectacol de operă în plin război, întârziat cu aproape o oră din cauza unei alarme de atac aerian, când artiștii și publicul au mers în adăpost.

Pe final de lună, o poveste teribilă. Cazul din Drobeta. Preotul s-a opus ca fiul să participe la consilierea psihologică de la școală, băiatul de 13 ani s-a sinucis și vina a fost aruncată pe „despărțirea de prietenă”

Decembrie:

În prima zi a lunii, publicația Școala 9 scria despre cazul unei directoare din Fălticeni care s-a premiat pentru o olimpiadă care n-a mai avut loc. 

Daniel Ionașcu scrie, tot pe 1 decembrie, despre cum a ajuns Alexandru Bittner, unul dintre cei mai puternici oameni de afaceri din România de după Revoluție, să fie amendat cu 2,7 milioane de dolari de Fiscul american pentru că nu și-a declarat conturile.

O nouă mărturie culeasă din Herson de Dumitru Garcaliuc: Ucraineanul care recuperează corpurile soldaților ruși și le trimite familiilor: „Cineva trebuie să facă asta”.

Corespondențe din Austria și tăcerea cancelarului

Cu o zi înainte de votul privind aderarea României, Bulgariei și Croației la spațiul Schengen, Ada Constanda și Alexandra Șerban au ajuns la Viena, în Austria, pentru a explica publicului care este atmosfera în țara care s-a opus prin veto. Jurnalistele au fost la conferința de presă a cancelarului Karl Nehammer și l-au întrebat de ce e de acord cu Croația în Schengen, dar nu cu Bulgaria și România, în condițiile în care prin Balcanii de Vest ajung de 15 ori mai mulți migranți decât prin celelalte două țări. Nehammer a refuzat însă să răspundă. Din aceeași serie, puteți citi și mărturia unei românce de la Viena care privește cu iritare spre politicienii de la București.

Mica izbândă dintr-o intersecție

Una dintre intersecțiile prezentate de Libertatea ca puncte negre în traficul bucureștean a fost securizată: „Lucrare unică. E un început”. Lucrarea avea loc după articolul „Harta «intersecțiilor negre» din traficul bucureștean. Una singură e în centru”, scris de Andrada Lăutaru și Răzvan Luțac în luna septembrie. 

Ștefan Mandachi, o închidere de restaurant „cu cântec”

La jumătatea lui decembrie, după ce Libertatea a prezentat, sub semnătura Andradei Lăutaru și a lui Răzvan Luțac, modul în care s-a închis restaurantul Spartan din Viena, deținătorul lanțului Spartan, Ștefan Mandachi, a comunicat că e din cauza poziției Austriei față de România în ceea ce privește intrarea în Schengen. 

Doar că afacerea din Austria își oprise activitatea din noiembrie, înainte de discuția Schengen. În noiembrie, angajații – toți români stabiliți în Austria – au fost trimiși în concediu, iar apoi au aflat că nu mai au la ce loc de muncă să se întoarcă. Mai mult, la câteva ore după ce i-am sunat pe cei care se ocupă de restaurantul Spartan din Viena, pe e-mailul redacției am primit o propunere de publicitate. „O coincidență”, ne-au spus apoi tot cei care au trimis oferta.

Tot în decembrie, Libertatea a publicat un interviu cu o supraviețuitoare a experimentelor doctorului Mengele din perioada Holocaustului.

Camere de izolare care seamănă cu locurile de joacă gonflabile cumpărate de IGSU și nefolosite

Pe 20 decembrie, o investigație semnată de Mirela Neag, Răzvan Luțac și Cătălin Tolontan arăta că Raed Arafat a cumpărat în pandemie 84 de camere de izolare care arată ca locurile de joacă gonflabile din mall și au costat 72.000 de euro bucata. „Nu au fost folosite niciodată”.

Pe 22 decembrie, Marin Gherman semnalează, în premieră în România, că adoptarea noii legi a minorităților naționale din Ucraina reprezintă o dezamăgire pentru comunitatea românească. După apariția articolului, MAE de la București a criticat actul normativ votat de Kiev.

Sărbători sub bombardamente în Herson

În a doua jumătate a lunii, unul dintre cei doi corespondenți ai Libertății în Ucraina, Mircea Barbu, a mers la Herson, cu câteva zile înainte ca localitatea să devină din nou ținta bombardamentelor rusești. L-a însoțit pe un român voluntar, care s-a dus să le ducă ajutoare oamenilor de acolo.

România, în scandalul Qatargate

Pe 16 decembrie, europarlamentarul PNL Cristian Bușoi recunoștea într-un text semnat de Adrian Cochino, Cătălin Tolontan și Răzvan Luțac că fusese finanțat de qatarezi, care i-au plătit cheltuielile cu o deplasare la Doha în 2020. Dezvăluirea apărea în aceeași perioadă în care vicepreședintele Parlamentului European, Eva Kaili, fusese arestat pentru corupție în legătură cu țara arabă. Ziarul demonstra apoi minciuna lui Bușoi, care spusese că a fost doar o dată în Qatar în calitate oficială și a ascuns asta în acte.

În chiar ultimele zile ale anului, presa internațională cita informațiile prezentate de jurnalistul Cristian Otopeanu în cazul arestării fraților Andrew și Tristan Tate de către autoritățile române.

Citește și prima parte a retrospectivei anului 2022 în textele Libertatea: Ce am făcut bun și ce s-a schimbat în 2022, în 100 de texte din Libertatea

Cum ne puteți susține munca în 2023, puteți citi mai jos. Vă mulțumim!

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro