ComenteazăCuprins:
„În cei 25 de ani de la intrarea în vigoare a Convenției, acest tratat istoric pentru dezarmare umanitară nu a fost niciodată confruntat cu o astfel de amenințare la adresa integrității sale”, se arată într-un comunicat al Convenției publicat marți, care califică situația drept „îngrijorătoare”.
Convenția de la Ottawa
Tratatul, semnat în 1997, este subiectul unei conferințe internaționale desfășurate până vineri la Siem Reap, în Cambodgia. Evenimentul, organizat o dată la cinci ani, urmărește evaluarea progreselor către un viitor fără mine antipersonal.
Summitul a început luni, la câteva zile după ce Washingtonul a anunțat furnizarea de mine către Kiev pentru a încetini înaintarea trupelor ruse în estul Ucrainei.
Un total de 164 de state și teritorii recunosc tratatul de la Ottawa, inclusiv Ucraina, dar nu și Statele Unite sau Rusia. Documentul interzice părților semnatare achiziționarea, producția, stocarea și utilizarea minelor antipersonal.
„Primirea unei arme interzise ar constitui o încălcare directă a tratatului de către un stat parte”, a precizat Convenția, făcând referire la Ucraina.
Planul Kievului
Marți, Kievul a anunțat că renunță la planurile de distrugere a stocurilor de mine rămase din perioada sovietică, în contextul invaziei ruse.
În cadrul conferinței de la Siem Reap, un reprezentant al Ministerului Apărării ucrainean a acuzat Moscova de „activități genocidare”, afirmând că minele sunt împrăștiate în zone unde locuiesc cel puțin șase milioane de ucraineni.
Minele și resturile explozive de război (REG) sunt arme care afectează în principal civilii. Numărul victimelor a crescut anul trecut cu 20% față de 2023, ajungând la 5.757 de persoane ucise sau rănite, potrivit Campaniei Internaționale pentru Interzicerea Minelor Antipersonal (ICBL).
Această organizație, laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 1997, a raportat 580 de victime doar în Ucraina.