Cuprins:
Analiza asteroidului 2022 OB5
Fondatorul companiei AstroForge din California susține că firma sa va fi prima care va reuși acest lucru. Pe 27 februarie 2025, AstroForge a lansat nava spațială Odin, fără echipaj, cu ajutorul unei rachete SpaceX Falcon 9 de la Centrul Spațial Kennedy.
Aproximativ nouă zile mai târziu, compania estimează că Odin a depășit Luna și a intrat în spațiul profund, conform planului. Totuși, problemele de comunicare cu nava sunt serioase, iar specialiștii încă încearcă să le remedieze.
Misiunea vizează analiza asteroidului 2022 OB5, aflat la aproximativ opt milioane de kilometri de Pământ, pentru a determina compoziția acestuia cu ajutorul senzorilor. În ciuda dificultăților tehnice, fondatorul AstroForge, Matt Gialich, rămâne optimist, considerând că astfel de provocări fac parte din proces.
Compania planifică o nouă lansare anul viitor și intenționează să dezvolte metode de extragere a metalelor prețioase, cum ar fi cele din grupul platinei, esențiale pentru tehnologiile regenerabile și pilele de combustibil.
Oamenii de știință subliniază că astfel de metale sunt din ce în ce mai dificil de exploatat pe Pământ, atât din punct de vedere financiar, cât și ecologic și geopolitic. Cu toate acestea, unii experți sunt sceptici în privința fezabilității economice a mineritului de asteroizi și a impactului său asupra mediului.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_a1e6c8ddf88f0aadb95be7bd357ec3c6.jpg)
Obiectivul: prelevarea de mostre de metal de la asteroizi
AstroForge speră ca, în următorul deceniu, să recupereze cantități mici de metal de la asteroizii țintă, începând cu câteva grame și ajungând la kilograme. Primele transporturi nu vor fi comerciale, dar, în funcție de metalele extrase, acest lucru s-ar putea schimba. Spre exemplu, un kilogram de rodiu valorează în prezent aproximativ 183.000 de dolari.
Victor Vescovo, unul dintre investitorii AstroForge și explorator cunoscut, consideră că provocările tehnice sunt doar o problemă de dezvoltare a instrumentelor. Potrivit lui, odată demonstrată posibilitatea extragerii unor micrograme de metal, extinderea procesului ar fi relativ simplă, deși exploatarea la scară largă ar putea dura decenii.
Deși complexă din punct de vedere tehnic, prelevarea de mostre de pe asteroizi nu este o premieră – agenții spațiale precum JAXA și NASA au reușit deja acest lucru cu misiuni precum Hayabusa și Osiris-Rex. Vescovo compară mineritul de asteroizi cu inovațiile istorice, cum ar fi primul zbor al fraților Wright, care părea imposibil până a devenit realitate.
Obstacole tehnologice
Ian Lange, profesor la Colorado School of Mines, consideră că obstacolele tehnologice sunt greu de anticipat. Unul dintre principalele provocări este extragerea resurselor în condiții de microgravitație, fără metodele tradiționale utilizate pe Pământ.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_fe1dddd2eb5d06edff82a3f2c96569dc.jpg)
Interesul pentru exploatarea asteroizilor a crescut în anii 80, când NASA a început să exploreze posibilitatea utilizării resurselor spațiale. Îngrijorările ecologice din anii 90 au accelerat discuțiile, iar mai multe companii private au încercat să dezvolte tehnologii în acest domeniu.
Totuși, costurile ridicate au dus la dispariția unor jucători importanți, cum ar fi Planetary Resources și Deep Space Industries.
Lange estimează că mineritul de asteroizi este la cel puțin 30 de ani distanță. Însă Vescovo susține că avansul tehnologic din ultimul deceniu ar putea accelera procesul.
Costurile s-au redus considerabil
Noi observatoare, cum ar fi Observatorul Vera C. Rubin, vor ajuta la identificarea asteroizilor potriviți, iar analiza spectrografică permite evaluarea compoziției acestora mai precis ca niciodată. În plus, accesul la tehnologie și componente standardizate face ca dezvoltarea navelor spațiale să fie mai accesibilă.
Privatizarea industriei spațiale și introducerea rachetelor reutilizabile au redus considerabil costurile. Acum 15 ani, lansarea unui kilogram de sarcină utilă costa 10.000 de dolari, însă acest cost a scăzut semnificativ, iar în viitor ar putea ajunge la doar câteva sute de dolari datorită progreselor SpaceX și ale altor companii.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_ebbcc4560ac6ed077ca850edfa5368d9.jpg)
Astrofizicianul Neil deGrasse Tyson a sugerat că primul trilionar va proveni din mineritul de asteroizi, iar Vescovo speră că această predicție se va adeveri. Dincolo de potențialul economic, el consideră că exploatarea resurselor spațiale este esențială pentru reducerea distrugerii mediului pe Pământ.
Resursele sunt încă disponibile pe Pământ
Lange rămâne sceptic în privința modelului de afaceri al AstroForge, subliniind că resursele sunt încă disponibile pe Pământ, inclusiv pe fundul oceanului, unde exploatarea ar putea fi mai simplă decât în spațiu.
Kathryn Miller, specialist în științe ale mediului, sugerează că mineritul de asteroizi ar putea fi o alternativă mai sustenabilă decât exploatarea de mare adâncime, care ar putea afecta ireversibil ecosistemele marine. Deși lansările de rachete sunt poluante, extracția de platină din asteroizi ar putea emite mult mai puțin CO₂ decât mineritul terestru, unde un kilogram de platină generează în prezent 40.000 kg de CO₂.
Daynan Crull, fondatorul Karmen+, crede că viitorul exploatării de asteroizi nu constă în aducerea resurselor pe Pământ, ci în folosirea acestora pentru dezvoltarea unei economii spațiale.
Forumul Economic Mondial estimează că industria spațială va valora 1,8 trilioane de dolari până în 2035, iar resursele din spațiu ar putea juca un rol crucial în această expansiune.
Se poate schimba echilibrul global de putere
Totuși, extragerea resurselor din asteroizi ar putea schimba echilibrul de putere global, având implicații geopolitice majore. Deganit Paikowsky, cercetător la Universitatea George Washington, avertizează că exploatarea resurselor pentru utilizare în spațiu este logică, dar aducerea acestora pe Pământ ar putea perturba economia globală.
În timp ce metalele rare și heliul-3 pentru fuziunea nucleară sunt adesea menționate în contextul mineritului spațial, Crull atrage atenția asupra altor resurse esențiale, precum apa (pentru oxigen și hidrogen), argila (pentru ceramică utilizabilă în construcții spațiale) și alte materiale necesare întreținerii sateliților.
În cele din urmă, mineritul de asteroizi ridică întrebări legate de impactul asupra mediului, inclusiv despre gestionarea deșeurilor spațiale.
În timp ce unii experți susțin că trebuie să învățăm să „curățăm pe măsură ce mergem”, Gialich argumentează că resursele din spațiu ar trebui văzute ca o soluție pentru protejarea Pământului: „Există un Univers infinit acolo și nenumărați asteroizi, dar un singur Pământ”.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_9735d6c18214ba671cab622350969ec4.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_07e092e71fe335e4a6f66a6a1f13a1b8.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_b91d4d7dd563f3be43df7a76f9026f47.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_6b8a15005aff79979fc3fd0fbe1a1c17.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_1b793f98a5b92e2eaf16a0854c5976de.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_977ae7a613c185fff00174de53b4c553.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_02e0d5ea41d07eaee703e74e684b8a47.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_8f93aa321984730fce45c6d5437d00d5.jpg)