Ancheta Corpului de control a fost declanșată în urma unui raport din august 2020 al Curții de Conturi, care a stabilit o pagubă de 400.000 de lei în acest caz.
Ordinul creării dispozitivului de protecție a lui Alexandru Cumpănașu, care a candidat la alegerile prezidențiale din 2019, după ce căpătat notorietate în urma mediatizării crimelor de la Caracal, a fost dat de Mihai Fifor, ministrul PSD de Interne la acel moment.
Cumpănașu s-a plâns lui Fifor și în presă că ar fi fost amenințat și, ca urmare, a primit protecție oficială de la Ministerul de Interne.
A fost singurul român care a beneficiat în 2019 de protecția Jandarmeriei, arată un răspuns oficial al instituției.
Păzit de Brigada specială
Alexandru Cumpănașu a fost păzit de o gardă de corp din Brigada specială de intervenție a Jandarmeriei și s-a deplasat cu un automobil de lux Volkswagen Touareg pus la dispoziție de Ministerul de Interne, scrie G4media.
În data de 30 august 2019, ministrul interimar de Interne, Mihai Fifor, susținea că protecția oferită lui Cumpănașu ar fi avut o bază legală.
„Domnul Cumpănaşu a solicitat oficial acest lucru Ministerului de Interne, s-a făcut analiză în cadrul MAI. (…) Orice persoană din România care face dovadă că este ameninţată, că are viaţa pusă în pericol poate primi protecţia statului, în speţă a MAI sau a altor instituţii. Lucrul acesta s-a întâmplat cu Alexandru Cumpănaşu, s-a făcut verificare, este pe lege, primeşte această protecţie”, a precizat atunci Fifor, citat de Agerpres.
Un răspuns oficial al Ministerului Public pentru G4Media.ro a arătat însă că nu există niciun dosar privind amenințările la care a făcut referire Cumpănașu.
Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro