ComenteazăMinisterul Finanțelor implementează memorandumurile pentru ieșirea României din cele două bănci controlate de Rusia, dar trebuie să urmeze o procedură specifică și să se coordoneze cu alte state europene, a declarat pentru Libertatea Mihai Precup – secretar de stat în cadrul instituției.
„Procesul de retragere din BII și BICE presupune, pe de-o parte, demararea unor proceduri legale de denunțare a acordurilor care stau la baza funcționării acestor instituții financiare și, pe de altă parte, negocierea cu cele două instituții financiare a condițiilor de retragere în conformitate cu dispozițiile documentelor statutare”, a declarat Precup.
În acest proces se urmărește coordonarea cu statele membre UE ale BII și BICE, în scopul asigurării unei ieşiri simultane și coordonate, astfel încât să se asigure o protecţie corespunzătoare a intereselor statelor care se retrag.
Mihai Precup, secretar de stat în Ministerul Finanțelor:
Oficialul nu a spus și cum se va face ieșirea din acționariat, dacă România va vinde acțiunile deținute sau le va abandona.
Newsweek.ro a scris joi că, la o lună de la declanșarea invadării Ucrainei, România nu a transmis încă notificări oficiale băncilor în cauză.
Publicația cita la acel moment răspunsuri oficiale ale respectivelor entități.
Anterior, Bogdan Aurescu – ministrul de externe și Dan Cărbunaru – purtătorul de cuvânt al Guvernului anunțau încă din data de 26 februarie demararea procesului de retragere din Banca Internațională de Investiții.
Care sunt entitățile vizate
Banca Internațională de Investiții (BII/IIB) are mai multe controverse la activ. Aceasta a fost înființată în anii 70 de către statele din blocul comunist reunite în CAER.
Aceasta are ca acționar principal Rusia (47,46%), fiind urmată de Ungaria (17,36%), Bulgaria (9,93%), Cehia (8,8%), Slovacia (6,79%), România (6,14%), Cuba (1,69%), Mongolia (0,96%) și Vietnam (0,86%).
Potrivit site-ului său, capitalul social al BII este de 424,87 milioane de euro, astfel că acum cota României ar fi de circa 26 de milioane de euro.
Activele totale ale BII erau de 1,9 miliarde de euro la finalul lunii octombrie 2021, potrivit Reuters.
Banca Internațională de Investiții a fost resuscitată de Moscova în ultimii 10 ani, iar în 2019, sediul său a fost mutat de la Moscova la Budapesta, existând acuzații că este folosită ca un „cal troian” al spionajului rusesc în UE.
Președintele său este Nikolai Kosov, fiul unui fost spion KGB.
În România, banca a devenit motiv de dispută în primăvara lui 2019, când Eugen Teodorovici (PSD) era ministru de finanțe, iar Florin Cîțu (PNL) întreba public dacă acesta este spion rus.
În vara anului trecut, aceeași entitate a fost în mijlocul unui alt scandal, între Cîțu – care era premier la acel moment și Alexandru Nazare – ministrul de finanțe de atunci.
Altă bancă, același calapod
Banca Internațională de Cooperare Economică (BICE/IBEC) are ca acționari tot state foste comuniste.
Rusia are 51,6% din acțiuni, Cehia are 13,3%, urmate de Polonia (12%), Bulgaria (7,6%), România (7,1%), Slovacia (6,7%), Mongolia (1,3%), Vietnam (0,4%).
Activele sale totale erau de 762 de milioane de euro în septembrie 2021, conform unei prezentări de pe propriul site.
Banca Mării Negre nu va fi abandonată
Cea de-a treia instituție este Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (Black Sea Trade and Development Bank).
Aceasta are o structură a acționariatului mai diversificată, conform site-ului său. Rusia deține 16,5%, la fel ca Turcia și Grecia, în vreme ce România deține 14%, Bulgaria are 13,5%, iar Ucraina alți 13,5%. Alți acționari mici sunt Azerbaidjan (5%), Albania (2%), Armenia (1%), Georgia și Moldova (câte 0,5%).
Ministerul de Finanțe spune că România nu va ieși din cadrul acesteia.
În această bancă, Rusia nu deține acționariat majoritar, astfel încât activitățile desfășurate de bancă nu servesc predominat intereselor Rusiei. În plus, mecanismele de luare a deciziei la nivelul acestei bănci permit blocarea unor decizii care ar fi în interesul Rusiei.
Mihai Precup, secretar de stat în Ministerul Finanțelor
„România, alături de celelalte state membre ale Uniunii Europene participante în această bancă (Bulgaria și Grecia), precum și de statele cu viziuni similare membre fondatoare ale băncii, monitorizează cu atenție activitatea băncii și are în vedere ca obiectivele acesteia să fie în concordanță cu politica de sancțiuni împotriva Rusiei adoptată la nivelul UE și al statelor aliate”, a mai spus oficialul.
Acesta atrage atenția că denumirea băncii poate provoca o confuzie în raport cu Banca Mării Negre pentru Reconstrucție și Dezvoltare (Black Sea Bank for Reconstruction and Development). Aceasta este o entitate bancară privată cu sediul la Simferopol, sancționată de Marea Britanie în februarie 2022, pentru oferirea de servicii bancare în Peninsula Crimeea. Aceasta este ocupată de Rusia din 2014.