ComenteazăStatul român va avea calitatea de unic acționar al Fondului și va aduce ca aport pachetele de acțiuni la mai multe companii, plus un aport de 1,85 miliarde de lei. Ministerul Finanțelor va fi administratorul Fondului pentru perioadă de un an şi jumătate, urmând ca după aceea să fie selectată o conducere în sistem dualist. Mai exact, va avea directorat și consiliu de supraveghere cu mandate pe 4 ani.
Ce companii vor fi incluse
Pachetele de acțiuni care vor intra în Fond sunt cele mai profitabile deținute de către stat. Între acestea se regăsesc Hidroelectrica (la care statul deține 80,05%), Romgaz (70%), Electrica (48,78%), Loteria Română (100%), Aeroporturi București (80%), Nuclearelectrica (82,49%), Antibiotice Iași (53,02%), Salrom (51%), Imprimeria Națională (100%), Societatea Națională a Apelor Minerale (100%), Oil Terminal (59,62%) sau Conpet (58,72%).
Pe lângă acestea, Guvernul a inclus participații minoritare deținute de către stat la companii deja privatizate: Petrom (unde statul are 20,63%), Engie România (34%), Delgaz Grid (13,51%), E.ON Energie România (31,82%), Biofarm (1,16%), Chimcomplex (12,89%), Telekom România Communications (45,99%). Aceasta din urmă este fostul Romtelecom, Engie este fostul Distrigaz Sud, iar Delgaz Grid este fostul Distrigaz Nord.
Alte companii incluse sunt: Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune (100%), IAR SA (72,19%), Cupru Min (100%), Unifarm (100%), Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Maritime (92,3%), Compania de Investiţii pentru Turism (100%), Administraţia Porturilor Maritime (80%) și Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie (100%).
Aceasta din urmă controlează pachetele minoritare de acțiuni pe care statul le mai are la filialele Electrica privatizate în urmă cu mai bine de un deceniu.
Anual, cele 27 de pachete de acțiuni aduc la buget 2 miliarde de lei, astfel că în 2018 bugetul statului va fi văduvit de această sumă.
Investițiile, marea problemă
Proiectul menționează că banii vor fi recuperați din investițiile făcute de către Fond. ”Proiectul de act normativ va avea impact asupra veniturilor bugetului de stat începând cu anul 2018 in sensul reducerii veniturilor la bugetul de stat cu valoarea dividendelor încasate de FSDI în contul acţiunilor transferate în portofoliul FSDI. Această influenţă va fi recuperată în anii următori primului an de funcţionare prin încasarea dividendelor pe care FSDI le va plăti statului, în calitate de acţionar unic potrivit hotărârii Adunării Generale a Acţionarilor de repartizare a profitului şi stabilire a dividendelor”, se arată în nota de fundamentare.
Numai că de aici vine și principalul pericol: dacă statul va finanța proiecte care nu aduc profit, sau, mai grav, dacă produc pierderi, atunci statul se poate trezi fără controlul unor participații importante la companiile sale strategice.
Teoretic, după înființarea Fondului Suveran, acesta se va putea împrumuta la bănci punând drept garanție pachetele de acțiuni deținute. La 10 miliarde de euro avute în portofoliul, Fondul se va putea împrumuta alte 10 miliarde de euro, bani pe care să îi investească.
Numai că dacă investițiile vor fi făcute în autostrăzi, școli, spitale, căi ferate, acestea nu vor putea produce profit cât să acopere creditele primite.
Iar proiectul prevede fix asta: ”dezvoltarea şi finanţarea din fonduri proprii şi din fonduri atrase, de proiecte de investiţii rentabile şi sustenabile, în diverse sectoare economice, prin participare directă ori prin intermediul altor fonduri de investiţii sau al unor societăţi de investiţii, singur sau împreună cu alţi investitori instituţionali sau privaţi, cât şi administrarea activelor financiare proprii, în vederea obţinerii de profit”.
Ce prevede Programul de Guvernare cu privire la Fond
Programul de Guvernare al Cabinetului prevede fix investiții în proiecte de infrastructură, iar alegerea acestora ar trebui să fie transparentă.
Iată ce prevede Programul de Guvernare 2017-2020 cu privire la asta:
”Estimăm că 10 mld. € vor intra în economia României în următorii 4 ani prin FSDI. Fondul va duce, printre altele, la apariția a numeroase fabrici în agricultură și industrie, dar și la capitalizarea unor firme precum Tarom, CFR, Șantierul Naval Constanța, C.E.C., Nuclearelectrica, astfel încât acestea să-și poată extinde activitatea sau, după caz, să achiziționeze noi capacități: flotă de avioane, de nave, de garnituri de tren.
Cele mai mari investiții ale FSDI în următorii 4 ani se vor realiza în sănătate, prin construcția unui spital republican și a 8 spitale regionale. Valoarea totală finanțată din FSDI este estimată la 3,5 mld. €.Alte 3 mld. € vor viza construcția de autostrăzi și căi ferate rapide, având prioritate autostrăzile care nu pot fi finalizate sau demarate din fonduri europene până în 2020. FSDI, împreună cu alte bănci internaționale, BEI, BERD și Banca Mondială, care și-au exprimat deja interesul în discuțiile pe care le-am avut, va construi în parteneriat public-privat autostrăzi, pe care le va deține pentru o perioadă de 30 ani și care vor fi cedate înapoi statului român, pe măsură ce bugetul de stat va avea disponibilități pentru a le răscumpăra.
Proiectele principale asupra cărora finanțatorii și-au arătat interesul sunt acelea care se susțin economic. Spre exemplu, cele care au un trafic care să susțină necesitatea unei autostrăzi, pentru a concura cu proiecte propuse de state vecine.
Sunt cinci autostrăzi care respectă aceste criterii, dintre care una, Pitești—Craiova, este prevăzută a se finaliza pe fonduri europene până în anul 2021. Celelalte patru, dacă nu vor fi finanțate de la buget, vor fi lansate prin aceste fonduri: o autostradă care să străbată munții între Transilvania și Moldova (Târgu Mureș—Iași), o a 2-a autostradă prin sudul României, care să unească Transilvania cu Oltenia și Țara Românească (Timișoara—București), a 3-a, care să străbată munții de pe Valea Prahovei (Comarnic—Brașov) și o a 4-a care să unească Moldova cu Țara Românească (Iași—București).
În ceea ce privește calea ferată rapidă, finanțarea prioritară se va face pentru refacerea căii ferate și modernizarea acesteia, astfel încât să avem în România trenuri care circulă cu viteze de peste 100 km/h, din direcția Vest—București, Chișinău— Iași—București, București—Constanța, București—Brașov.
O altă industrie dezvoltată prin FSDI va fi cea de armament, prin extinderea capacităților fabricilor existente. Deși bugetul de stat se va diminua inițial cu 2,6 mld. lei, bani care nu se vor mai încasa din dividendele companiilor de stat, datorită activității economice puternice a FSDI, se vor încasa la buget sume din taxe și impozite de aproximativ 9 mld. lei. În acest fel, în 2020, surplusul anual adus la bugetul de stat de către FSDI va fi de cel puțin 6 mld. lei”
În ce investesc alte state cu fonduri suverane și de dezvoltare
Problema o constituie faptul că principalele state ale lumii care dețin fonduri suverane și de dezvoltare nu investesc în infrastructură, ci în alte companii care apoi să le aducă profituri.
Cel mai mare fond suveran din lume este cel al Norvegiei, fiind alimentat cu banii din petrolul și gazele extrase din Marea Nordului. Numai că acesta nu investește în propria țară, pentru a nu crea inflație. Acesta are active de 850 de miliarde de dolari și investește în cumpărarea de zgârie-nori în Marea Britanie sau diverse societăți. În total are investiții în peste 9.000 de companii din 75 de țări. Fondul este manageriat de către Norges Bank, banca centrală a Norvegiei.
China Investment Corp este al doilea fond suveran din lume, acesta având active de 813,7 miliarde de dolari. Deține acțiuni la Thames Water – compania de apă a Londrei, are o participație la aeroportul Heathrow sau sediul din Londra al Deutsche Bank.
Abu Dhabi Investment Authority este fondul suveran al emiratului Abu Dhabi. Acesta este cel mai mare fond suveran din Orientul Mijlociu. Are 792 de miliarde de dolari la activ. Între participațiile sale se află o cotă la compania de gaze Gassled din Norvegia, aeroportul Gatwick din Londra, hoteluri în Hong Kong, firme de energie regenerabilă în India.
Același gen de investiții le realizează și fondurile suverane din Arabia Saudită, Qatar sau Dubai. Fondul suveran al Arabiei Saudite deține, spre exemplu, o investiție de 3,5 miliarde de dolari în Uber, iar Qatar Investment Authority are 17% din acțiunile grupului Volkswagen, dar și un pachet la banca britanică Barclays.