Ministerul Fondurilor Europene, condus de Marcel Boloș, este cel care a eliminat firmele cu probleme financiare de la accesarea granturilor europene, în ciuda recomandărilor făcute de Comisia Europeană, au declarat surse guvernamentale pentru Libertatea.
Informațiile au fost confirmate de reprezentanții instituției, aceștia afirmând că scopul măsurii a fost „pentru a garanta eficiența investiției publice”.
Mai exact, statul s-a temut că firmele cu probleme ar ajunge oricum în insolvență sau faliment, astfel că banii ar fi pierduți fără a genera dezvoltare economică.
Două mii de firme eliminate
Statul a deschis în luna octombrie o schemă de ajutor prin care acordă capital de lucru din fonduri nerambursabile. Firmele puteau accesa maximum 150.000 de euro, iar beneficiarii trebuiau să aducă 15% din suma solicitată.
Criteriul de acordare a fost „primul venit, primul servit”.
Ministerul Economiei gestionează această schemă. Inițial, bugetul era de 350 de milioane de euro, dar apoi schema a fost suplimentată din cauza numărului mare de firme înscrise.
Acum, bugetul ei total este de 1,067 miliarde de euro, din care 765 de milioane de euro din fonduri nerambursabile, 142 de milioane de euro de la buget și 160 de milioane de euro coparticipare de la beneficiari.
Din cele 22.226 de firme doritoare, un număr de aproximativ 17.000 au cereri valide, potrivit anunțurilor anterioare ale autorităților.
Celelalte nu îndeplinesc cerințele, cea mai importantă fiind să nu se afle în dificultate financiară. În această categorie se regăsesc peste două mii de firme care s-au înscris.
O firmă este considerată în dificultate financiară dacă pierderile sunt mai mari de 50% din capitalul subscris și vărsat.
Au dat vina pe Comisia Europeană
Inițial, Ministerul Economiei a dat vina pe Comisia Europeană și pe regulamentele acesteia pentru blocarea firmelor cu o situație financiară proastă de la accesarea fondurilor.
Într-un răspuns oficial către Libertatea, Ministerul Economiei indica regulamentul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR), din care provin sumele, ca argument pentru interdicție.
Numai că Executivul european a schimbat în acest an cadrul legal în privința ajutoarelor de stat, astfel încât să se poată acorda bani și firmelor în dificultate la 31 decembrie 2019.
Sunt în continuare considerate în dificultate firmele în insolvență și faliment și cele care au de returnat ajutoare către stat. Acestea nu au fost exceptate prin noul cadru european.
Guvernul știa de modificarea cadrului privind ajutoarele
Cronologia arată că autoritățile de la București erau la curent cu modificările aduse de autoritățile de la Bruxelles.
• Comisia Europeană a anunțat acest lucru în data de 29 iunie
• Ordonanța de urgență prin care a fost stabilită acordarea granturilor a fost aprobată în data de 31 iulie
• Prevederea privind dificultatea financiară nu a apărut însă până în data de 20 octombrie, când s-au publicat normele de implementare a măsurii
• Schema a fost demarată în data de 22 octombrie.
Ping-pong cu măsurile
Libertatea a aflat că Ministerul Fondurilor Europene este cel care nu a dorit ca firmele aflate în dificultate să primească bani. Instituția spune, într-un răspuns semnat de ministrul Marcel Boloș, că motivul este o alocare mai bună a banilor, din cauza numărului ridicat de solicitări.
Ministerul susține că nici bugetul actual al schemei, de 1,067 de miliarde de euro, nu este de ajuns.
„Limitarea beneficiarilor eligibili la acele întreprinderi care nu se aflau în dificultate la 31.12.2019 reprezintă o asigurare a autorității finanțatoare privind eficiența investiției publice în raport cu potențialul de supraviețuire, reziliență și performanță a întreprinderii în piață”, susține Ministerul Fondurilor Europene, într-un răspuns pentru Libertatea.
„În acest context, raționamentul logic al autorității finanțatoare este că, dacă o întreprindere care activează de mai mult de 3 ani se afla în dificultate financiară la 31.12.2019 din rațiuni independente de criza economică generată de pandemie, atunci potențialul său de reziliență este insuficient de ridicat pentru a putea garanta eficiența investiției publice”.
Ministerul Fondurilor Europene:
Firmele nou-înființate, adică acelea care la data depunerii aveau mai puțin de trei ani, sunt exceptate de la prevederea privind dificultatea financiară, indiferent de situația lor fiscală.
Există de mai mult timp o atmosferă tensionată între Ministerul Economiei și cel al Fondurilor Europene, susține o sursă.
„Este un ping-pong între Ministerul Economiei și cel al Fondurilor Europene. Pe fiecare măsură și prevedere există certuri”, spune sursa.
Contraziceri între oamenii de afaceri
Antreprenorii au opinii diferite față de această prevedere.
Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), spune că este normal să fie excluse firmele care aveau probleme înainte de pandemie, deoarece atunci economia era pe creștere, iar acestea au dovedit că nu au un management bun.
„Nu poți să iei o firmă care era deja în faliment și să o ajuți înaintea celor care au fost lovite de pandemie”, spune el.
Fost ministru pentru IMM-uri și mediul de afaceri, Jianu susține că pot exista diferențe între datele de la Registrul Comerțului și Ministerul Finanțelor, dar acestea se pot corecta după ce patronii duc actele doveditoare la agențiile de dezvoltare care se ocupă de schemă.
În schimb, alți antreprenori vin cu un contraexemplu: însuși statul român permite acordarea de ajutoare firmelor aflate în dificultate la 31 decembrie 2019 în schema de ajutoare privind sectorul hotelurilor, restaurantelor și agențiilor de turism.
Schema a fost adoptată în urmă cu o săptămână.
Întârzieri mari la plată
Antreprenorii au mai acuzat și alte probleme la distribuirea de fonduri.
Din șase scheme de ajutor anunțate de stat până acum, doar în două au început să se facă plăți, iar acestea sunt oricum foarte puține.
Astfel, majoritatea companiilor încă așteaptă banii promiși de stat.
Raspunsul Ministerului Fondurilor Europene by Daniel Ionascu on Scribd