ComenteazăCe schimbări vrea Ministerul Justiției pentru magistrați, CSM și Inspecția Judiciară
Ministerul Justiției propune modificări la Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.
Principalele modificări sunt la răspunderea procurorilor și judecătorilor, condițiile de acces în magistratură, promovarea magistraților, durata mandatelor de conducere și suspendarea din magistratură a membrilor CSM pe durata mandatului.
De asemenea, Ministerul Justiţiei schimbă procedura de numire în funcțiile de conducere la Înalta Curte de Casație și Justiție și la Ministerul Public, înființează o direcție în Ministerul Public. care ar urma să se ocupe doar de infracțiunile magistraților și vrea să treacă Inspecția Judiciară în Ministerul Justiției.
Judecătorii pot fi promovați la ICCJ doar dacă au 18 ani vechime. Procurorii au nevoie de 15 ani vechime pentru a ajunge la PICCJ
Ministerul Justiției vrea noi condiții de acces în magistratură, aduce prevederi noi pentru cariera magistraților şi schimbă condiţiile pentru promovarea la o instanță sau la un parchet superior.
Cele mai importante modificări sunt:
- 18 ani vechime în funcția de judecător pentru promovarea la Înalta Curte de Casație și Justiție, la care se adaugă cel puţin 3 ani ca judecător la curtea de apel, calificativul „foarte bine” la ultimele 3 evaluări și nicio sancțiune disciplinară în ultimii 3 ani;
- 15 ani vechime în funcţia de procuror, pentru promovarea la Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție;
- 10 ani vechime în funcţia de judecător pentru promovarea la curtea de apel;
- 10 ani vechime în funcţia de procuror, pentru promovarea la parchetul de pe lângă curtea de apel;
- 8 ani în funcția de procuror pentru numirea în DIICOT și DNA, la care se adaugă alte condiții, printre care o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă și nicio sancțiune disciplinară;
- 7 ani vechime în funcţia de judecător pentru promovarea la tribunal sau la tribunalul specializat;
- 7 ani vechime în funcţia de procuror pentru promovarea la parchetul de pe lângă tribunal sau parchetul de pe lângă tribunalul specializat;
- renunțarea la promovarea pe loc; judecătorii și procurorii pot participa la concurs, în vederea dobândirii gradului profesional superior, însă, în toate cazurile, drepturile salariale vor fi plătite în funcție de postul pe care își desfășoară activitatea efectivă;
- trecerea de pe funcția de judecător pe cea de procuror se menține, dar numai la nivel de judecătorie sau parchet de pe lângă judecătorie;
- la ICCJ vor exista doi vicepreședinți, în loc de unul, cum este în prezent.
”Știu că se vor stârni controverse, dar, în opinia mea, nu este firesc ca un judecător de judecătorie să dea concurs pentru grad de tribunal, dar să rămână la judecătorie din cauza volumului de activitate de judecătorie. Nu știu rațiunile fiecăruia, dar putem vedea discrepanțe nefirești. Sunt mulți astfel de.magistrati care au grade, iau indemnizațiile aferente gradului, dar lucrează la judecătorii. Trebuie reglementată situația asta”, a spus ministrul Justiției.
Președintele nu mai numește procurorul general, nici șefii DNA și DIICOT
Ministerul Justiției a schimbat procedura de numire în funcțiile de conducere la ICCJ și la Ministerul Public:
- preşedintele şi vicepreşedinţii Înaltei Curți de Casație și Justiție vor fi numiţi de preşedintele României, la propunerea Secției pentru judecători a CSM, dintre judecătorii care au cel puțin 2 ani vechime la ICCJ și nu au fost sancţionaţi disciplinar;
- procurorul general al Parchetului ICCJ, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul șef al DNA, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai Parchetului ICCJ şi ai DNA, precum şi procurorul şef al DIICOT şi adjuncţii acestora sunt numiţi de Secția pentru procurori, la propunerea ministrului Justiţiei; pe baza unei proceduri transparente, ministrul Justiției formulează cel puțin două propuneri, dintre procurorii care au o vechime ce cel puțin 10 ani în funcţia de procuror;
- durata mandatelor de conducere se modifică de la 3 la 4 ani, pentru toate funcțiile, dar nu se aplică mandatelor în curs;
- secțiile pentru judecători și procurori din CSM vor decide în privința carierei magistraților.
”Procurorii sunt subordonați ierarhic, în vreme ce judecătorii nu. Procurorii se bucură de stabilitate, în vreme ce judecătorii de inamovibilitate. De aceea am optat pentru această procedură”, a spus ministrul Justiției, Tudorel Toader.
”Mandatele pentru funcțiile de conducere vor fi de patru ani, pentru că, în general, în România astfel de mandate durează patru ani. Mandatele în curs nu vor fi afectate sau prelungite, pentru că este împotriva regulilor constituționale. Deci, această normă nu se referă, categoric, la cei ce au funcții de conducere acum”, a precizat Toader.
Parchetul General va avea o a treia Direcție, care să ancheteze faptele magistraților
Ministerul Justiției vrea ca, în afară de DNA și DIICOT, să înființeze o a treia Direcție, care să se ocupe doar de anchetele pentru faptele penale săvârșite de judecători și procurori, indiferent de natura și gravitatea acestora.
”Legea mai prevede înființarea unei a treia direcții în cadrul PICCJ, pe lângă DNA și DIICOT, specializată cu competență exclusivă de efectuare a urmăririi penale pentru faptele făcute de judecători și procurori, indiferent de natura și gravitatea acestora. Corpul specializat va fi format din 20 de procurori, care vor avea această competență exclusivă”, a explicat Toader.
Inspecția Judiciară trece de la CSM la Ministerul Justiției
Inspecția Judiciară, care acum analizează sesizările primite de la Consiliul Superior al Magistraturii legate de modul în care magistrații își îndeplinesc atribuţiile de serviciu, ar putea trece de la CSM la Ministerul Justiției:
- se reorganizează Inspecția Judiciară, ca structură cu personalitate juridică în cadrul Ministerului Justiției, cu sediul în municipiul Bucureşti.
”Inspecția judiciară va trece la Ministerul Justiției și va fi o structură cu personalitate juridică, cu sediul în municipiul București. Nu va mai fi dependentă de CSM. Sunt 70 de judecători la 7.000 de magistrați. Faceți proporția”, a spus Toader.
Judecătorii și procurorii vor fi evaluați periodic
Modificările aduse legilor justiției prevăd că judecătorii şi procurorii vor fi supuşi unei evaluări periodice privind calitatea activităţii, eficienţa, integritatea şi obligaţia de formare profesională continuă.
În cazul judecătorilor şi procurorilor numiţi în funcţii de conducere, va fi evaluat periodic şi modul de îndeplinire a atribuţiilor manageriale.
Soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale sau netemeinice. Legea actuală prevede posibilitatea de infirmare doar pentru motive de nelegalitate.
Cinci ani experiență și vârsta minima de 30 de ani pentru admiterea în magistratură
Ministerul Justiției a schimbat și condițiile admiterii la Institutul Național al Magistraturii:
- candidații trebuie să fie apți din punct de vedere medical şi psihologic pentru exercitarea funcţiei de magistrat, să aibă vârsta minimă de 30 de ani și cel puțin 5 ani de activitate în una dintre profesiile juridice;
- dispare concursul pentru intrarea direct în magistratură, cu o vechime de 5 ani în alte profesii juridice;
- concursul de admitere la INM se va anunța cu cel puțin 6 luni înainte de data stabilită; în prezent se anunță cu 60 de zile înainte de data stabilită;
- judecătorii stagiari asistă și la şedinţe de judecată, prin rotaţie, la complete ale instanţei constituite din judecători definitive; în cauzele la care asistă, judecătorul stagiar întocmeşte un raport consultativ asupra cauzei și poate redacta proiectul hotărârii, la solicitarea președintelui completului.
”Propunem ca la INM candidații să aibă vârsta minimă de 30 de ani și o experiență în aria juridică de minimum cinci ani. La 24 de ani, la cât poate intra la INM un tânăr în ziua de azi, el este încă nepătruns de experienta vieții. El trebuie să dobândească o minimă experiență profesională, dar și maturitate oferită de experiența de viață. Să fii senator îți trebuie un număr de ani. Aici, un judecător la 24 de are în mână ciocanul, are puterea de a decide soarta unui om”, a spus Toader.
Membrii CSM se suspendă din magistratură pe durata mandatului
Modificările aduse legilor justiției prevăd și că membrii Consiliului Superior al Magistraturii desfăşoară activitate permanentă şi nu exercită activitatea de judecător sau procuror. În prezent, membrii CSM pot opta să se suspende din activitatea de magistrat.
Statul plătește pentru erorile judiciare, dar recuperează prejudiciul de la magistratul găsit vinovat
Noile reglementări din justiție mențin prevederea constituțională potrivit căreia statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare, dar aduc modificări în cazul răspunderii magistraților:
- judecătorii şi pocurorii răspund civil, disciplinar şi penal;
- răspunderea statului este solidară cu răspunderea autorului faptei cauzatoare de prejudiciu; în prezent, legea prevede că ”răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătura răspunderea judecătorilor şi procurorilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă”;
- după ce prejudiciul a fost acoperit, statul se îndreptă cu acţiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii; în prezent, legea prevede că după ce prejudiciul a fost acoperit, ”statul se poate îndrepta cu o acţiune în despăgubire împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii”;
- se elimină posibilitatea menținerii în funcție a magistraților în cazul în care condamnarea sau amânarea aplicării pedepsei a fost pronunţată pentru infracţiunea de vătămare corporală din culpă.
” Magistrații judecați și condamnați nu vor putea judeca pe alții”, a precizat Toader.
”Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Se menține această prevedere, acesta reprezintă un principiu constituțional. Răspunderea statului este stabilita în condițiile legii și este stabilită în solidar cu răspunderea autorului faptei cauzatoare de prejudiciu, este modificarea noastră. Am propus abrogarea ridicolului care arată că, pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate îndrepta numai împotriva statului prin Ministerul Finanțelor”, a mai spus ministrul.
Judecătorii și procurorii nu mai pot sta în locuințele de serviciu după pensionare
Pachetul de legi ale justiției clarifică și situația magistraților care s-au pensionat:
- se elimină prevederea potrivit căreia, în cazul pensionării pentru limită de vârstă, titularul contractului de închiriere şi, după caz, soţul ori soţia acestuia îşi păstrează drepturile locative pe tot parcursul vieţii;
- se elimină posibilitatea reîncadrării în funcţia de judecător, procuror ori magistrat-asistent, fără concurs şi cu avizul CSM, la instanţele sau, după caz, la parchetele de pe lângă acestea în cadrul cărora au funcţionat până la data pensionării.
”Se va elimina posibilitatea menținerii dreptului locativ la pensionarea pe motiv de limită de vârstă. În present, în cazul pensionării la limită de vârstă, soția și moștenitorii pot beneficia de acest drept de locațiune. Nu este firesc. Vin tineri, constant, iar sistemul se înnoiește continuu. Nu avem ce să dăm tinerilor, pentru că sunt la cei ce au avut șansa de a beneficia înainte. Când încetează contractul de muncă, încetează și dreptul la spațiul locativ”, a mai spus Toader.
”Se va elimina posibilitatea revenirii ca magistrat cu avizul CSM. Așa este acum, la 49 de ani, un judecător se poate pensiona. Nu sunt de acord cu astfel proceduri. Este evident că se urmărește cumulul pensiei cu salariul. Plus că un pensionar care se reîncadrează, nu-mi creează convingerea unui plan pe termen lung. Sunt tineri care vin din urmă și nu avem locuri pentru ei”, a precizat ministrul Justiției.
Reacțiile Parchetului General, DIICOT și CSM după anunțarea modificărilor la legile justiției
Parchetul Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie spune că a luat act cu surprindere și îngrijorare de modificările anunțate de ministrul Justiției și asupra cărora procurorii nu au fost consultați în prealabil.
”În acest sens, tragem un semnal de alarmă în legătură cu următoarele modificări: crearea unei direcții specializate pentru cercetarea magistraților (sugerând că problema corupției se află în corpul magistraților și nu în exterior, fiind singura categorie profesională din România pentru care ar urma să se creeze o asemenea structură); trecerea Inspecției Judiciare în subordinea ministrului Justiției, numit politic (precizăm că, în ceea ce privește procurorii, Inspecția Judiciară a fost cel mult în subordinea procurorului general, niciodată sub tutela ministrului Justiției); respingerea propunerii formulate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), garantul independenței Justiției, de numire a funcțiilor de conducere de la vârful Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, propunere agreată și de MCV, constând într-o procedură de selecție transparentă a candidaților, realizată de către CSM, care ar face propunerea, cu avizul ministrului Justiției, numirea fiind făcută de președintele României”, arată Ministerul Public
Alte modificări care ”vor bulversa sistemul judiciar” sunt, potrivit Parchetului General, modalitatea de admitere la Institutul Național al Magistraturii, promovarea pe loc și condițiile răspunderii magistraților.
Proiectul de modificare a legilor justiției nu a fost trimis până miercuri Ministerului Public.
DIICOT spune că proiectul de modificare a legilor justiției nu a fost în dezbatere publică și nu este rezultatul consultărilor cu procurorii.
”DIICOT au analizat cu atenție modificările anunțate de către ministrul justiției în cursul acestei zile, ținând cont de faptul că, de mai multe ori în cursul ultimilor trei ani, s-au solicitat magistraților, judecători sau procurori, puncte de vedere referitoare la modul în care trebuie concepute legile de organizare și funcționare a justiției; aceste puncte de vedere, votate în adunările generale ale magistraților, nu se regăsesc în noul proiect, așa cum a fost prezentat”, precizează Direcția.
Procurorii structurii de combatere a crimei organizate spun că trebuie să fie convocată Adunarea generală a procurorilor, care să adopte o rezoluție unitară.
”Fără a intra în fondul proiectelor de modificare a legilor justiției, în lipsa unui proiect de modificare a legilor justiției și a unei note de fundamentare scrise, procurorii DIICOT vor putea prezenta un punct de vedere unitar și integrat după comunicarea acestora”, arată Direcția.
Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat că, până miercuri, nu a primit propunerile privind modificarea legilor justiţiei formulate de Ministerul Justiţiei.
”Consiliul Superior al Magistraturii îşi va exprima poziţia motivată şi punctuală asupra propunerilor legislative în momentul în care acestea îi vor fi comunicate în condiţiile legii, cu consultarea sistemului judiciar”, arată CSM, într-un comunicat de presă
Președintele critică modificarea legilor justiției: Este un atac asupra statului de drept și a independenței Justiției
Președintele Klaus Iohannis a transmis, miercuri, că propunerile prezentate de ministrul Justiției reprezintă un atac asupra statului de drept, independenței și bunei funcționări a Justiției, precum și împotriva luptei anticorupție. ”Dacă acest amalgam de măsuri va fi asumat de Guvern și aprobat de Parlament, eforturile României de mai bine de 10 ani vor fi anulate și justiția se va întoarce în timp, într-o epocă în care era subordonată politicului”, atrage atenția șeful statului.