Legea Romexpo, desființată la dezbaterile din Comisia Economică a Senatului. Ministerul Finanțelor vrea bani pe terenuri

Reprezentanții Ministerului Justiției și ai Ministerului Finanțelor au arătat la dezbateri că legea trecută în toamna anului trecut cu votul PSD, PNL și PMP este prost scrisă și că transferul terenurilor nu ar trebui să se facă gratis.

Mircea Ursuța, secretar de stat în cadrul Ministerului Justiției, a declarat că amendamentele depuse de senatorul PNL Daniel Fenechiu nu rezolvă problemele semnalate de către președintele Klaus Iohannis atunci când a trimis legea înapoi în Parlament, la reexaminare.

Amendamentele adoptate în Comisia Juridică

Potrivit amendamentelor depuse de Fenechiu, Camera de Comerț primește terenurile cu scopul realizării unui proiect de dezvoltare durabilă, iar dacă acesta nu este realizat în 40 de ani, terenurile revin automat în proprietatea statului.

Ministerul Justiției: „Nu se poate vorbi de nulitate după transferul terenurilor”

În intervenția sa în Comisie, secretarul de stat de la Justiție, Mircea Ursuța, a demontat posibilitatea revenirii în proprietatea statului a terenului, după 40 de ani.

Recomandări

Rușii au spart linia forțelor ucrainene din Kursk și sunt aproape să le încercuiască. „Situația este foarte proastă”

Acesta a spus că „nu se poate vorbi de nulitate după transferul terenurilor” și că e nevoie de garanții atât juridice, cât și economice.

De asemenea, acesta a spus că proiectul de lege nu precizează detaliile exacte ale terenurilor ce trebuie transferate, adică datele cadastrale. Pentru asta, proiectul prevede faptul că Executivul ar trebui să adopte o hotărâre de guvern în acest sens.

Ministerul Finanțelor vrea bani pe terenuri

Obiecții a avut și reprezentantul Ministerului Finanțelor, Ioan Răceu, director în cadrul Direcției de Legislație și Reglementare în Domeniul Activelor Statului.

Acesta a spus clar că ministerul nu susține acest proiect și a precizat că acesta încalcă Codul Administrativ. Instituția susține „un transfer cu titlu oneros”. Acest lucru înseamnă că dorește bani în schimbul terenurilor.

Reprezentantul Finanțelor a subliniat că nu se cunoaște cu exactitate ce se va face pe aceste terenuri și care sunt rezultatele acestui transfer de bunuri.

Transmiterea cu titlu oneros ar elimina toate garanțiile necesare asupra terenului.

Ioan Răceu, reprezentantul Ministerului Finanțelor:

Recomandări

De ce Călin Georgescu a rămas sub control judiciar. Instanța: „Este nevoie să fie supravegheat, ca să nu plece din țară”

Finanțele, răspuns pentru contestatarii proiectului: Nu susținem actuala formă

Într-un document trimis către fondul imobiliar NEPI și intrat în posesia Libertatea, Finanțele reiau aceleași argumente.

„Precizăm că, în cazul transmiterii cu titlu gratuit, va fi afectată proprietatea privată a statului, context în care statul, din patrimoniul căruia sunt transferate respectivele bunuri, va suferi o pierdere patrimonială“, se arată în document.

În finalul acestuia, Ministerul Finanțelor spune că „nu susține promovarea inițiativei legislative în forma prezentată“.

Consiliul Concurenței a detaliat procesul privind ajutorul de stat

Nu doar Ministerul Finanțelor și cel al Justiției se opun proiectului în forma actuală. La rândul său, Consiliul Concurenței a trimis către comisie o adresă în care precizează că legea este deja sub lupa autorităților de la Bruxelles, după ce contestatarii proiectului, firma NEPI, au sesizat Comisia Europeană.

În acest context, reprezentanții Consiliului Concurenței susțin că este nevoie de clarificarea situației împreună cu Comisia Europeană și obținerea unei decizii că nu este ajutor de stat ori autorizarea acestuia (dacă este cazul).

Recomandări

Milioane de euro date de partide pentru consultanță în 2024. Cine a plătit cel mai mult

Ce urmează după discuțiile de joi

Silvia Dinică (USR), șefa Comisiei Economice a Senatului, a declarat joi că va propune noi amendamente, având în vedere argumentele aduse de către Ministerele Justiției și Finanțelor.

Acum, membrii comisiei vor trebui să lucreze și să țină cont de observațiile făcute de către instituțiile statului astfel încât să reflecte pozițiile instituțiilor statului.

Silvia Dinică, președintele Comisiei Economice din Senat:

Biroul Permanent a dat termen până pe 17 iunie să fie realizat raportul comun al comisiilor Juridică și Economică privind proiectul de lege. Dinică spune însă că, având în vedere observațiile trimise, e nevoie de modificări.

Aceasta a mai precizat că vor exista noi discuții în coaliția de guvernare cu privire la lege.

Ce prevede legea

• Proiectul de lege adoptat în septembrie 2020 și retrimis spre reexaminare de președintele Klaus Iohannis prevede transferul gratuit a zeci de hectare de teren din proprietatea privată a statului în cea a Camerei de Comerț a României.
• Terenurile în cauză se află în nordul Capitalei, în zona Romexpo, fiind evaluate neoficial chiar și la 400-500 de milioane de euro.
• Camera de Comerț are deja un proiect imobiliar gigantic, în valoare de 2,87 miliarde de euro cu grupul imobiliar Iulius, patronat de către omul de afaceri Iulian Dascălu fix pe terenurile în cauză.
• Legea a fost contestată de către fondul imobiliar sud-african NEPI, care a acuzat că este un ajutor de stat indirect. NEPI a cerut realizarea unei licitații pentru terenuri. NEPI este concurent direct cu Iulius.
• Comisia Europeană investighează un posibil ajutor de stat.

Traseul proiectului

Proiectul a fost inițiat de către parlamentarii PMP, dar a fost votat și de către PNL și PSD.

Ulterior, USR a acuzat că aceasta este un „tun imobiliar transpartinic“ și împreună cu UDMR a atacat-o la Curtea Constituțională. Aceasta din urmă a respins însă sesizarea.

Președintele Klaus Iohannis a retrimis-o însă în parlament la finalul lunii martie, cerând garanții că aceasta nu generează prejudicii pentru stat.

Argumentele Camerei de Comerț

Potrivit datelor prezentate până acum de Camera de Comerț, proiectul de la Romexpo va duce la modernizarea pavilionului central.

Pe lângă acest lucru, Camera de Comerț și Iulius vor construi și un complex gigantic, cu 14 clădiri noi având destinații diverse: birouri, locuințe, hoteluri, spații comerciale și muzee, plus 12.000 locuri de parcare.

Aceasta a precizat miercuri că proiectul va aduce beneficii de aproape un miliard de lei în primii cinci ani la bugetul național și cele locale și va genera 32.000 de locuri de muncă.

Camera de Comerț spune că dacă statul vrea să vândă terenul va trebui întâi de toate să despăgubească Camera, care are dreptul de folosire a terenurilor până în anul 2053.

Nu există contract cu Iulius

Cu toate acestea, Camera de Comerț a recunoscut că nu are un contract direct cu vreo companie privată pentru proiect.

Anterior, reprezentanții grupului Iulius au precizat pentru Libertatea că nu au un parteneriat cu Camera de Comerț.

Urmărește-ne pe Google News