De asemenea, proiectul prevede ca perchezițiile domiciliare să fie „de îndată”, având în vedere că în prezent cererea procurorului prin care se solicită încuviințarea efectuării percheziției domiciliare se soluționează în termen de 24 de ore.
Astfel, percheziția domiciliară va putea fi dispusă la orice oră, inclusiv noaptea, în caz de flagrant. În prezent, percheziția domiciliară nu poate fi începută înainte de ora 6,00 sau după ora 20,00.
ART. 158 Procedura de emitere a mandatului de percheziţie domiciliară
„(5) Cererea prin care se solicită încuviinţarea efectuării percheziţiei domiciliare se soluţionează, de îndată, în camera de consiliu, fără citarea părţilor. Participarea procurorului este obligatorie.”
„(31) Percheziţia poate fi efectuată şi în intervalul orar 20,00-6,00 în cazul infracţiunii flagrante sau când percheziţia urmează să se efectueze într-un local deschis publicului la acea oră”, se arată în proiectul de OUG, postat pe site-ul Ministerului Justiţiei.
Propunerea de modificare a legislației are loc în contextul în care procurorul care investiga dispariția Alexandrei Măceșanu nu a aprobat intrarea polițiștilor în casa lui Gheorghe Dincă înainte de ora 6:00.
Ministerul Justiţiei propune o pedeapsă de la 2 la 8 ani pentru răpirea de persoane. În cazul în care fapta a avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este de de la 7 la 18 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
ART. 205. Lipsirea de libertate în mod ilegal
(1) Lipsirea de libertate a unei persoane în mod ilegal se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 7 ani.
„(2) În cazul în care fapta este săvârşită prin răpire, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 8 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi”, se arată în proiectul de OUG.
În plus, se consideră lipsire de libertate şi fapta comisă asupra unui copil cu vârsta de până la 2 ani.
Ministerul Justiţiei propune și înăsprirea condiţiilor de eliberare condiţionată.
ART. 100. Condiţiile liberării condiţionate în cazul pedepsei închisorii
(1) Instanţa poate dispune liberarea condiţionată în cazul închisorii dacă sunt întrunite următoarele condiţii:
a) cel condamnat a executat cel puţin două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depăşeşte 10 ani, sau cel puţin trei pătrimi din durata pedepsei, în cazul închisorii mai mari de 10 ani;”
b) cel condamnat se află în executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis;
c) cel condamnat a îndeplinit integral obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească;
d) instanţa are convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat şi se poate reintegra în societate”, potrivit proiectului de act normativ.
ART. 99. Condiţiile liberării condiţionate în cazul detenţiunii pe viaţă
(1) Instanţa poate dispune liberarea condiţionată în cazul detenţiunii pe viaţă dacă sunt întrunite următoarele condiţii:
„a) cel condamnat a executat efectiv 25 de ani de detenţiune;”
b) cel condamnat a avut o bună conduită pe toată durata executării pedepsei;
c) cel condamnat a îndeplinit integral obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească;
d) instanţa are convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat şi se poate reintegra în societate”, se arată în proiectul de OUG.
De asemenea, proiectul de ordonanță prevede ca un condamnat care a împlinit vârsta de 65 de ani poate fi eliberat condiționat după executarea efectivă a jumătate din durata pedepsei în cazul în care aceasta nu depășește 10 ani sau a cel puțin două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii mai mari de 10 ani, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în alin. (1) lit. b) – d).”
Mai mult, nu se poate dispune măsura eliberării condiționate „dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită, sau în cazul pluralităţii de infracţiuni, pentru una din infracţiunile săvârşite, este de 10 ani sau mai mare, decât după executarea efectivă a cinci şesimi din durata pedepsei”.
Potrivit Mediafax, Ministrul Justiţiei, Ana Birchall, a anunţat şi că propune ca DIICOT să aibă competenţe extinse şi la variantele agravante ale infracţiunii prin răpire, precum şi la infracţiuni de sclavie.
Tabel-explicativ-22-august-2019
Rezultate Alegeri SUA – cine va fi noul președinte al Americii!
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro