5 comentariiOrdinul semnat de ministru în ultima sa zi de mandat, înainte de instalarea oficială a noului Guvern, prevede cote de prevenire și intervenție pentru urși. Este vorba despre o cotă de prevenție de 426 de exemplare, adică atâția urși pot fi împușcați de vânători, liber, fără a exista dovezi că animalele reprezintă un pericol pentru om. Restul de 60 vor fi derogări pentru cazuri urgente de urși care reprezintă un pericol iminent, în cazul în care se epuizează primele cote.
„În Ținutul Secuiesc, din 2016, numărul crescut de urși a amenințat tot mai mult viața oamenilor și bunurile acestora. În ultimele 905 zile, UDMR a lucrat pentru a proteja viețile și bunurile, precum și pentru a soluționa conviețuirea om-urs pe termen lung, respectiv pentru a pune pe baze solide profesionale gestionarea populației de urs din România”, a scris Tánczos pe pagina sa de Facebook, joi seară, alături de o fotografie cu un urs cu botul deschis, arătându-și colții.
Dacă Academia Română dă aviz pozitiv, ordinul de ministru va fi publicat în Monitorul Oficial și, deci, va intra în vigoare.
Ce spune ordinul de ministru
Cota de prevenție de 426 de exemplare se va împărți între fondurile cinegetice, stabilește ordinul, în funcție de numărul incidentelor cu animale sălbatice care au avut loc de-a lungul timpului. În Ojdula, spre exemplu, acolo unde a fost împușcat ursul Arthur acum doi ani, a fost alocat un număr de patru urși.
Împreună cu cota de intervenție, rezultă 486 de urși ce pot fi împușcați la liber de vânători, de patru ori mai mulți decât au fost uciși în ultimii trei ani în baza derogărilor – adică numai urșii despre care au existat dovezi că sunt periculoși.
Ministerul Mediului a ajuns la aceste cifre în urma unui studiu parțial în care a estimat că în România sunt undeva la 8.000 de urși bruni, un calcul făcut după raportările vânătorilor, numărul derogărilor și al dosarelor de pagube.
Ordinul vine și cu câteva condiții pentru vânători. De exemplu, ei nu au voie să împuște urși a căror blană valorează mai mult de 500 de puncte CIC, punctaj internațional care se calculează în funcție de mărimea animalului și frumusețea lui, și nici femele cu pui.
„Au murit prea mulți oameni, am plătit prea mulți bani pentru despăgubiri. Atacurile se înmulțesc, interacțiunea om-urs generează prea multe conflicte. Obligația noastră este să apărăm viața umană și bunurile create de om”, spunea Barna Tánczos, la începutul lunii aprilie, când a anunțat proiectul de ordin de ministru.
Incidența pagubelor produse de urși a crescut, arată în referatul de aprobare, iar statul a plătit în ultimii doi ani despăgubiri de aproape 13 milioane de lei. De când au fost eliminate cotele de vânătoare în 2016, au avut loc 154 de atacuri ale urșilor asupra oamenilor, în urma cărora au murit 14 oameni, mai precizează instituția în ordin.
Petiție la Parlamentul European: „Conflictele om-urs sunt provocate chiar de vânători”
Activiștii de mediu au cerut de mai multe ori retragerea ordinului, inclusiv într-o dezbatere publică organizată la începutul lunii mai la Ministerul Mediului, spunând că acesta are la bază un studiu incomplet, cu calcule greșite și în contradicție cu normele europene.
Ursul brun este specie protejată prin Directiva Habitat a Uniunii Europene, care interzice vânătoarea animalelor sălbatice, inclusiv a urșilor, lupilor și pisicilor sălbatice.
Agent Green a trimis în urmă cu câteva zile o petiție Parlamentului European și face apel la for să ia măsuri în privința acțiunilor din România legate de vânătoarea urșilor bruni. Organizația susţine că ordinul vizează exact interesul industriei de vânătoare.
„Urșii bruni sunt sacrificați în România din cauza lipsei măsurilor de conservare, ca trofee pentru vânători. Conflictele om-urs sunt provocate chiar de ei”, au scris activiștii în scrisoarea către Parlament.