ComenteazăȘi în Parlament există un proiect de lege, în acest sens, care propune sancţiuni de la 15.000 la 25.000 de lei pentru lipsa marcării pungilor de plastic.
Proiectul de lege al Ministerului Mediului, pus în dezbatere publică, interzice introducerea pe piața națională și comercializarea pungilor de transport din plastic subțire cu mâner.decizia vine în contextul în care România riscă sancțiuni din partea Uniunii Europene, pentru neconformarea cu directivele privind
”Operatorii economici care introduc pe piaţa națională ambalaje reutilizabile sunt obligaţi să respecte, la fabricarea de ambalaje, cerinţele esenţiale privind caracterul reutilizabil al unui ambalaj prevăzute la pct. 2 din anexa nr. 2, astfel încât acestea să corespundă unor reutilizări multiple”, mai cere ministerul.
În plus, operatorii economici care comercializează pungi de transport din plastic sunt obligaţi să organizeze un sistem pentru colectarea ambalajelor reutilizabile și a pungilor de transport din plastic de la utilizatori sau consumatorii finali.
Parlamentarii propun amenzi până la 25.000 de lei, pentru marcarea necorespunzătoare a pungilor de plastic
Și în Parlament există un proiect de lege, inițiat de mai mulţi deputaţi de la PSD, USR şi ai minorităţilor naţionale, prin care se impune o valoare de conţinut de biomaterial al pungilor de transport din materiale plastice de unică folosinţă, operatorii economici fiind obligaţi să înscrie pe pungă un marcaj în acest sens. Încălcarea acestor dispoziţii constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 15.000 la 25.000 de lei.
Astfel, sunt supuse prevederilor legii toate pungile de plastic introduse pe piaţă, indiferent de materialul din care au fost realizate şi de modul lor de utilizare în activităţile economice, comerciale, în gospodăriile populaţiei sau în orice alte activităţi, precum şi toate deşeurile de pungi, indiferent de modul de generare.
Prin propunerea legislativă se impune o valoare de conţinut de biomaterial minim al pungilor de transport din materiale plastice de unică folosinţă care trebuie îndeplinite la fabricarea acestora după un anumit calendar: minimum 30% începând cu 1 ianuarie 2018; minimum 40% – 1 ianuarie 2019; minimum 50% – 1 ianuarie 2020; minimum 60% – 1 ianuarie 2025.
Operatorii economici care produc pungile de transport din materiale plastice sunt obligaţi să aplice sau să înscrie pe pungă un marcaj care indică în cazul unei pungi de transport de unică folosinţă că aceasta poate fi utilizată pentru compostarea la domiciliu, precizând trimiterea la standardul sau la ordinul de ministru corespunzător, poate face obiectul unei sortări în cadrul unei colectări separate de biodeşeuri şi nu trebuie să fie abandonată în natură.
De asemenea, mai trebuie menţionat că aceasta este constituită parţial din biomateriale, precizând valoarea în cifre a conţinutului de biomaterial şi trimiterea la standardul care permite determinarea acestuia. În cazul celorlalte pungi trebuie precizat că acestea pot fi reutilizate şi nu trebuie abandonate în natură. Acest marcaj este vizibil şi comprehensibil pentru utilizator şi are o durată de viaţă adecvată în raport cu durata de viaţă a pungii de transport.
Iniţiatorii propun ca încălcarea dispoziţiilor legii să constituie contravenţie şi să se sancţionează cu amendă de la 15.000 la 25.000 de lei pentru operatorii economici.
Cum a fost reglementată în România problema pungilor de plastic: Ecotaxa, introdusă în 2008, impunea plata fiecărei pungi cu 0,2 lei
Parlamentul European a solicitat Comisiei Europene,în 2014, printr-o rezoluţie, ca cele mai periculoase materiale plastice şi pungile de plastic de unică folosinţă să fie interzise cel mai târziu în 2020.
În România comercializarea pungilor din plastic este reglementată din punct de vedere legal, iar sumele încasate din ecotaxa plătită de cetățean ajung la Administraţia Fondului pentru Mediu, de unde ar trebui să se întoarcă pentru colectarea şi reciclarea acestora.
Plecând de la ideea protejării mediului, în România au fost emise o serie de acte legislative, care au reglementat folosirea pungilor de plastic în comerț.
Astfel, în 2008, printr-o Ordonanță a Guvernului pentru modificarea şi completarea OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru Mediu, s-a instituit o Ecotaxă în valoare de 0,2 lei/ bucată pentru sacoşele din materiale care nu sunt biodegradabile, evidenţiată distinct pe documentele de vânzare.
Prin introducerea acestei ordonanţe care a implicat vânzarea la casă a acestor sacoşe, s-a redus consumul exagerat de sacoşe, producţia scăzând cu cel puţin 20-25%.
În decembrie 2009, prin Ordin de ministru s-a reuşit să se clarifice la momentul respectiv aspecte legate de caracterul biodegradabil al materialului din care este confecţionată sacoşa, prin explicitarea standardului SR EN 13432, valabil şi în România, pentru determinarea biodegradabilităţii produselor;
În 2010 a fost adoptată Legea nr 16 care a introdus noţiunea de materiale „regenerabile“ şi respectiv „neregenerabile“, noţiuni care nu sunt în conformitate cu legislaţia europeană în vigoare, dar care vin în sprijinul atât al producătorilor în vederea testării biodegradabilităţii produselor, cât şi al organelor de control abilitate;
Mai apoi, în 2011, prin Ordinul nr. 1032/22 s-a redus cuantumul Ecotaxei de la 0,2 lei/bucată la 0,1 lei/bucata.
România riscă sancțiuni din partea Comisiei Europene, din cauza pungilor de plastic
Prin adresa din data de 23 ianuarie 2017 Comisia Europeană informa Ministerul Afacerilor Externe cu privire la depășirea termenului de