În mai 2020, Ministerul Muncii lansa proiectul „Sprijin pentru persoanele vulnerabile în contextul epidemiei COVID-19”. Urma să contracteze cu 80 de milioane de lei asistenții sociali din cadrul primăriilor sau din sectorul neguvernamental ca să ofere asistență și produse de igienă pentru 100.000 de persoane vulnerabile. Banii veneau din fonduri europene, în cadrul Programului Operațional Capital Uman.

„Intențiile bune, dar organizarea a fost îngrozitoare”

Eugenia* știa că în județul ei din zona Moldovei sunt mulți vârstnici și familii sărace cărora le-ar prinde bine orice tip de ajutor. Unora le mai călcase pragul cu prilejul altor proiecte sociale.

A candidat la programul ministerial prin cabinetul său individual de asistență socială și, potrivit contractului, urma să primească peste 160.000 de lei pentru a oferi sprijin pentru câteva zeci de persoane sărace.

Banii primiți reprezentau plata persoanelor care făceau ancheta socială și vizitau beneficiarii, pe transportul și pe produse dezinfectante și de protecție.

„Oamenii s-au bucurat de ce le-am dus și faptul că le-am arătat că ne pasă. Practic, s-a creat o rețea comunitară, ceea ce e nemaipomenit. Noi am găsit în vizitele noastre copii care foloseau aceeași mască de unică folosință două-trei săptămâni. Intențiile au părut bune, dar organizarea a fost îngrozitoare”, spune asistenta socială.

„Am zis că lucrez cu un minister, instituție serioasă”

Până acum, a primit din suma totală doar 60%. Așteaptă în continuare să primească 70.000 de lei, cu toate că activitățile și contractul s-au încheiat din luna februarie.

„Eu sunt, la rândul meu, amenințată că voi fi dată în judecată de magazinul care mi-a livrat dezinfectanții. M-am împrumutat de la bancă în speranța că voi primi banii între timp, am zis că lucrez cu un minister, instituție serioasă”, a mai spus Eugenia.

Echipa ei a cumpărat pentru bătrânii singuri și familiile sărace alcool sanitar, șervețele, dezinfectanți și măști. „Îmi povestea o învățătoare din satele în care am fost că elevii ei se spală la școală, în chiuvete, pe cap, pentru că nu au văzut apă curgând dintr-o țeavă. Am întâlnit oameni care nu aveau nici măcar un radio. Iar Ministerul ne cerea să le colectăm semnătura electronic. Așa au zis la început, deși nu ne-au dat tablete sau altceva”, mai spune beneficiara.

„Un proiect făcut dintr-un birou fără să fie înțeleasă situația de pe teren”, decretează femeia.

Într-un final, au făcut procese verbale pe care le-au scanat și le-au urcat pe platforma pusă la dispoziție.

După toate astea, Eugenia a luat decizia de a da Ministerul Muncii în judecată pentru a-și primi sumele restante și procesul urmează să aibă prima înfățișare.

Ce spune ministerul

Ministerul Muncii recunoaște că au fost întârzieri la plată, toate cauzate de procesul de verificare a documentelor „laborios și de durată, fiind obligatorie parcurgerea a trei pași – verificare tehnică, verificarea procedurilor de achiziție publică și verificare financiară”.

Contrar acuzațiilor că mai are plăți de făcut, spune că din luna august a încheiat deconturile. Din 80 de milioane de lei, valoarea inițială a proiectului, ar fi plătit beneficiarilor 70 de milioane, diferența de 10 milioane fiind economiile făcute la achiziții sau deconturi care nu s-au putut face din cauza documentației greșite.

„Diferența constă în economiile înregistrate în urma procedurilor de achiziții publice, respectiv sume neautorizate la plată în urma verificării rapoartelor de activitate și a documentelor justificative. De asemenea, o serie de UAT-uri (unități administrativ teritoriale) nu au putut finaliza procedurile de achiziție publică, ceea ce a dus la imposibilitatea efectuării de cheltuieli”, a răspuns ministerul la solicitarea Libertatea.

Potrivit Eugeniei, unui singur beneficiar de la ea din județ i s-au făcut toate plățile până acum, restul au primit banii parțial. Este însă singura care a decis să meargă în instanță.

„Le-am trimis documentația de mai multe ori, deși noi am încărcat-o și în platforma creată special în proiect. Ba că nu se deschidea stickul, ba că n-au primit. Mi-au vorbit și foarte urât. Chiar dacă ne vor plăti într-un final, rămâne procesul pentru dobânzi”.

Eugenia este un pseudonim. Asistenta socială a preferat să nu-și dezvăluie identitatea și județul din care vine. 

Urmărește-ne pe Google News