ComenteazăÎn cea mai gravă criză de sănătate întâmpinată de sistemul medical românesc, resursele de la terapie intensivă au făcut diferența între viață și moarte.
Vreme de șase luni, contractele Ministerului Sănătății pentru achizițiile de paturi ATI, monitoare, injectomate și ventilatoare au zăcut în sertarele instituției, fără să fie făcute publice. Valoarea lor cumulată se ridică la aproximativ 30 de milioane de euro.
Abia la finalul lunii noiembrie, la mai bine de jumătate de an de la începerea crizei, a fost făcut public un raport cu date clare despre resursele de la ATI.
Din analiza publicată de Societatea Română de Anestezie și Terapie Intensivă (SRATI) pentru perioada martie-octombrie 2020, reiese că România avea, la 19 octombrie, 4.175 de paturi ATI.
Dintre acestea, datele comunicate de specialiști arată că, în perioada martie-octombrie 2020, s-au cumpărat 696 de paturi ATI, dintre care 460 au fost achiziționate doar de Ministerul Sănătății, alte 115 paturi fiind cumpărate de către unitățile administrativ-teritoriale.
Dintre paturile cumpărate de MS, cele mai multe au ajuns în București – 72.
Pe site-ul Ministerului Sănătății nu există nicio urmă a contractului pentru cele 460 de paturi de terapie intensivă – aproximativ două treimi din toate cele cumpărate în țară, de la debutul pandemiei de coronavirus și până acum -, dar raportul SRATI menționează faptul că acestea au fost achiziționate în baza unui împrumut între MS și Banca Mondială.
Vânzătorul de păr care a absolvit Medicina
În subordinea ministerului funcționează, de ani buni, o entitate dedicată gestionării resurselor de la Banca Mondială. Se numește chiar așa: Unitatea de Management a Proiectului Băncii Mondiale. (UMP-BM)
Fost voluntar SMURD
La finalul anului trecut, după ce liberalii au preluat puterea, au numit la șefia acestei unități un tânăr care nu împlinise încă 32 de ani, proaspăt absolvent al Facultății de Medicină de la Tg. Mureș, pe nume Mihai Negrea.
Fost voluntar SMURD, Negrea a fost numit pe un post de șef interimar al UMP-BM, dar a rămas în funcție vreme de un an de zile, în plină pandemie și a gestionat contracte de zeci de milioane de euro.
Printre altele, Negrea s-a ocupat, înainte de venirea la minister, cu comercializarea extensiilor de păr, fiind administrator al site-ului xtensii.ro. Articolul în care vorbește despre pasiunea sa pentru extensii il înfățișează cu o claie de păr blond în mână.
Conform declarației sale de avere din 2020, Negrea a lucrat, înainte de a ocupa această funcție, ca medic rezident la Spitalul Județean Mureș și era doctorand la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
Administrator de site de timp liber
În interviul din Adevărul, el a vorbit și despre faptul că, printre altele, a administrat site-ul outinmures.ro, “unde oricine poate afla ce evenimente au loc zilnic în oraș, dar și ce local să aleagă pentru o cină sau pentru o ieșire romantică”.
De asemenea, a precizat că a ales medicina datorită lui Raed Arafat și a fost vicepreședinte al Organizației Studențești pentru Medicină de Urgență, organizație sprijinită de-a lungul vremii de Arafat.
UMP-BM a publicat în 2020 câteva anunțuri, printre care și unul din luna noiembrie, în care anunță că intenționează să cumpere noi paturi ATI, dar nu suflă o vorbă despre ce s-a achiziționat până acum.
Contractele nu există nici în platforma de achiziții publice, SICAP, și nici în anunțurile de atribuire publicate pe site-ul MS.
Libertatea a solicitat, în baza Legii 544/2001, date privind achiziția de paturi de terapie intensivă de la toate consiliile județene din țară, inclusiv de la spitalele aflate în administrarea lor. Am primit răspuns, până la ora redactării acestui material, de la aproximativ un sfert dintre ele și, dintre acestea, doar două au menționat faptul că au primit, în luna august, paturi de terapie intensivă de la Ministerul Sănătății.
O singură instituție ne-a comunicat și firma de la care au venit paturile trimise de MS: Tehnoplus Medical SRL, firma omului de afaceri Octavian Niculescu, denunțător al Sorinei Pintea.
Nu era clar câte paturi a cumpărat, în total, ministerul de la această firmă.
Unde sunt contractele?
Explicația faptului că aceste contracte au trecut pe sub radarul presei stă în sursa de finanțare – un împrumut de la Banca Mondială pentru reforma sistemului sanitar. Practic, nefiind vorba despre bani din bugetul de stat, Unitatea de Management din cadrul ministerului nu era obligată să publice contractul în SICAP. Totuși, nu se explică și de ce aceste contracte nu au fost publicate în secțiunea specială de achiziții dedicată acestei unități.
De altfel, luni bune, aceste contracte au zăcut în sertarele ministerului, fără să fie făcute publice.
Abia la finalul lunii octombrie, pe data de 29, contractele apar în secțiunea de achiziții de pe site-ul Băncii Mondiale, în limba engleză. Sunt o serie de anunțuri sărace în detalii, în care se menționează doar cantitățile cumpărate, prețul total și firmele câștigătoare. În cazul tuturor acestor contracte, procedura prin care au fost atribuite a fost cumpărarea directă.
Trebuie menționat că, la fel ca și în cazul contractelor încheiate din bani de la bugetul de stat, și cele care au drept sursă de finanțare împrumuturile de la Banca Mondială se pot încheia prin atribuire directă în cazul extremei urgențe.
Anunțurile publicate pe site-ul BM nu justifică achiziția prin cumpărarea directă, însă regulamentul achizițiilor publicat de bancă specifică foarte clar că selecția directă a unui operator economic este permisă doar în caz de extremă urgență.
Libertatea a descoperit, printre multiplele contracte încheiate de Ministerul Sănătății, și contractul pentru toate paturile ATI cumpărate:
- 35.847.560 lei, adică peste 7 milioane de euro, pentru 400 de bucăți, bani care au mers la firma Tehnoplus Medical SRL deținută de Octavian Niculescu.
Celelalte contracte vizează achizițiile de monitoare, injectomate și ventilatoare necesare paturilor ATI și, în total, suma se duce undeva spre 29 milioane de euro pentru 400 de paturi complet echipate (cu injectomat, monitor, ventilator – n.r.) și 200 de monitoare extra. În medie, conform calculelor noastre, un pat ATI însoțit de ventilator, injectomat și monitor a costat în jur de 65.000 de euro.
Contractele arată astfel:
- 600 de monitoare ATI au fost livrate, în urma atribuirii directe, de către Dacorum Grup SRL în luna aprilie
- 400 de injectomate au costat 1.808.000 euro, contractul fiind încheiat cu Adion Prodimextras SRL
- 200 de ventilatoare au fost livrate printr-un contract încheiat direct cu General Electric Medical Systems SRL, în valoare de 32.454.394 lei
- alte 150 de ventilatoare au fost cumpărate de la Medtronic România SRL, în baza unui contract de 24.168.900 lei
- 40 de ventilatoare au fost achiziționate de la General Electric Medical Systems, printr-un contract în valoare de 6.490.878 lei
Paturile cumpărate în țară, de câteva ori mai ieftine
Conform datelor primite până acum de Libertatea de la consiliile județene și de la spitalele din subordinea acestora, paturile ATI cumpărate în țară au fost de câteva ori mai ieftine față de cele de la Tehnoplus.
Astfel, în vreme ce Tehnoplus a dat un pat cu suma de aproximativ 87.000 de lei, Spitalul Județean Neamț a cumpărat 20 de paturi ATI de la Med Healthcare Project SRL, cu suma de 330.000 lei, fără TVA.
La Zalău, toate cele 6 paturi ATI cumpărate au costat mai puțin decât un pat de la Tenhnoplus: 59.643 lei, plătiți către Groinvest SRL.
La Sibiu, au fost achiziționate 8 paturi ATI de la Dacorum Grup SRL și toate au costat 156.128 lei.
În Dâmbovița, Spitalul Județean Târgoviște a plătit 21.008 lei pe fiecare dintre cele 6 paturi de terapie intensivă.
Această comparație de preț este însă relativă, câtă vreme nu sunt transparente caracteristicile paturilor.
Cine este Tehnoplus
Firma Tehnoplus Medical SRL este deținută de Octavian Niculescu, fiind unul dintre cei mai vechi jucători din țară pe piața de echipamente medicale. A devenit cunoscută după ce Niculescu a fost implicat în dosarul fostului ministru Sorina Pintea, drept denunțător.
În 2017, firma lui Niculescu a fost exclusă de la contractele cu Banca Mondială – aceeași instituție de unde au venit acum banii pentru paturile ATI – din cauza practicilor de corupție.
Mai precis, Banca Mondială a derulat o investigație din care a reieșit că Niculescu a plătit o mită de 168.800 de euro pentru obținerea unui contract. Din datele făcute publice până acum de procurori, nu există vreun dosar care să vizeze această faptă.
Niculescu fusese pus sub urmărire penală în speța Pintea, însă a fost scos de sub urmărire în primăvara acestui an, pe motiv că nu ar fi existat interes public pentru continuarea anchetei.
Spre finalul lunii iulie, ziare.com a publicat un material referitor la un alt dosar de corupție, de această dată de la Institutul Fundeni, în care ar apărea și numele lui Niculescu. Una dintre angajate, citată de ziare.com, a povestit că ar fi primit cadou o mașină de la patronul Tehnoplus, angajata spunând că nu l-a favorizat niciodată pe acesta, “cu excepția celei (procedurii – n.r.) finalizată cu încheierea contractului din decembrie 2015”.
În luna mai, presa a vuit după ce aceeași Tehnoplus a primit, de la Ministerul Transporturilor, un alt contract fără licitație în valoare de peste 3,5 milioane de euro.
Conform datelor de la Banca Mondială, din 2019, firma lui Niculescu a primit din nou aprobare să participe la licitațiile organizate din banii instituției.
Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!