„Este un pas foarte, foarte important că începem măsurătorile pe Chilia, pentru că este braţul principal din acea zonă. Or, Bâstroe fără Chilia nu are niciun efect din punct de vedere al circulaţiei navelor. Este foarte important că noi mâine intrăm pe teritoriul ucrainean, să începem măsurătorile, bineînţeles cu asistenţă din partea ucraineană. Practic, dialogul nostru continuă şi are efecte pozitive în ceea ce priveşte lămurirea acestei situaţii care a generat controverse”, a spus secretarul de stat din partea PNL, potrivit news.ro.
Întrebat care sunt explicațiile pentru care Ucraina și-a dat numai acordul parţial pentru măsurători, Scrioșteanu a răspuns că au fost invocate motive de securitate.
„Motivele ţin de siguranţă şi vin din partea Ministerului Apărării din Ucraina, pentru că, şi aceasta a fost justificarea încă de la început, pe acest canal Bâstroe au fost câteva incidente cu mine care au afectat nave civile în ultima perioadă şi acolo este mai complicat de făcut partea aceasta de măsurători”, a subliniat Scrioșteanu.
El a adăugat că Ucraina a transmis că pentru canalul Bâstroe trebuie luate „măsuri de siguranţă suplimentare faţă de măsurile care s-au luat până acum pentru Chilia”, dar s-a declarat convins că „este o chestiune de timp” până când autoritățile române vor primi acordul integral.
Precizările sale au venit după ce Ucraina și-a dat acordul parțial pentru începerea măsurătorilor pe brațul Chilia, dar nu în condițiile cerute de România și nu pe canalul Bâstroe.
Acordul parțial prevede începerea măsurătorilor de vineri, 17 martie, însă numai pe partea ucraineană a brațului Chilia, între kilometrii 22 și 116, a anunțat ministrul PSD al transporturilor, Sorin Grindeanu, care a precizat că Ucraina nu respectă toate solicitările României.
Cum a început scandalul Bâstroe
Scandalul Bâstroe a izbucnit pe 15 februarie, după ce ministrul Sorin Grindeanu a declarat că „există semnale că în acest moment Ucraina face lucrări de dragare a canalului Bâstroe, acest lucru putând avea impact asupra mediului şi Deltei Dunării”.
Ucraina a precizat că a făcut lucrări de dragare, mărind adâncimea de la 3,9 la 6,5 metri, iar potrivit avertismenului specialiștilor de mediu, acest lucru poate cauza distrugeri iremediabile în Delta Dunării.
O analiză din 27 iulie 2022 a Administrației Fluviale Dunărea de Jos, intrată în posesia Libertatea, arăta ce efecte poate avea adâncirea canalului Bâstroe.
Pe 3 martie, autorităţile române şi cele ucrainene au convenit, la primele consultări de după izbucnirea scandalului Bâstroe, ca România să înceapă măsurătorile pe braţul Chilia şi pe canalul Bâstroe pe 15 martie.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro