Miniștri scăpați de ancheta Microsoft pot merge la DNA pentru studierea eventualelor interceptări și filaje ce îi privesc

Mai precis, potrivit legii actuale în vigoare, este o obligație a procurorului ca în cazul în care clasează o acuzație față de o persoană să îl anunțe de îndată dacă în cazul său au fost emise mandate de interceptare, filaj sau localizare tehnică, și să permită accesul la aceste informații.

Unde-i lege nu-i tocmeală

La secțiunea „Metode speciale de supraveghere sau cercetare”, la articolul 145 din Codul de procedură penală se arată că „după încetarea măsurii de supraveghere tehnică, procurorul informează, în scris, în cel mult 10 zile, pe fiecare subiect al unui mandat despre măsura de supraveghere tehnică ce a fost luată în privința sa”.

La alt alineat al aceluiași articol Legiuitorul arată că „după momentul informării, persoana supravegheată are dreptul de a lua cunoștință, la cerere, de conținutul proceselor-verbale în care sunt consemnate activitățile de supraveghere tehnică efectuate” și că „de asemenea, procurorul trebuie să asigure, la cerere, ascultarea convorbirilor, comunicărilor sau conversațiilor ori vizionarea imaginilor rezultate din activitatea de supraveghere tehnică”.

Termenul de formulare a cererii este de 20 de zile de la data comunicării informării scrise prevăzute la alineatul 1 se arată în textul aceluiași articol dar și că procurorul poate să amâne motivat efectuarea informării sau a prezentării suporturilor pe care sunt stocate activitățile de supraveghere tehnică ori a proceselor-verbale de redare, dacă aceasta încurcă ancheta.

Recomandări

Harta puterii după parlamentare. PSD ia un sfert din mandate, AUR și-a dublat scorul. Fiefurile PNL pot fi numărate pe degetele de la o mână | Analiză

Același articol menționează că amânarea acestei situații se poate face cel mult „până la terminarea urmăririi penale sau până la clasarea cauzei”.

Prăbușirea dosarului de referință a corupției românești

Șapte foști miniștri care într-un fel sau altul au avut legătură cu contractele și documentația din mega-afacerea Micrososft au scăpat definitiv de acuzații după ce DNA  a dispus clasarea faptelor pentru care erau cercetați după ce a rezultat că punerea lor sub acuzare s-a făcut după prescriere, potrivit DNA.

Explicația DNA

„Termenul general de prescripție pentru infracțiunea de abuz în serviciu este de 10 ani.

Referitor la această infracțiune, data săvârșirii ultimei acțiuni este 21 octombrie 2004, data adoptării Hotărârii de Guvern nr.1778/21 octombrie 2004, moment de la care a început să curgă termenul general de prescripție a răspunderii penale (și nu de la data producerii prejudiciului efectiv, respectiv data de 15 aprilie 2009, momentul plății ultimei rate aferente contractului nr. 0115RO/15 aprilie 2004) – Conform Deciziei nr. 18/30.01.2014 pronunțată de ÎCCJ – Completul de 5 Judecători în dosarul nr. 4963/1/2013 (dosarul Transformatorul al fostului ministru Relu Fenechiu – n.r.) în ceea ce privește momentul consumării infracțiunii de abuz în serviciu”, explică DNA cu privire la clasarea tutror acuzațiilor aduse foștilor miniștri.

Recomandări

Alegeri parlamentare şi prezidenţiale 2024. Cum se formează Guvernul

Fostul procuror e de vină

DNA mai notează în finalul comunicatului că „împrejurarea că față de unele fapte s-a dispus efectuarea urmăririi penale in personam după împlinirea termenului de prescripție, dar și cu privire la alte aspecte legate de modul de efectuare/neefectuare a unor acte, la data de 17 iulie 2017, procurorul șef al DNA a solicitat Inspecției Judiciare să facă verificări sub aspectul respectării normelor de procedură penală de către procurorul de caz care a instrumentat inițial această cauză, pentru a se stabili dacă au fost sau nu săvârșite abateri disciplinare din cele prevăzute de Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor”.

Magistratul care a instrumentat inițial mega-dosarul Microsoft este Mihaela Moraru Iorga, iar în prezent este cercetată de colegii ei de la Ploiești pentru pretinse fapte de favorizarea a omului de afaceri Florian Walter.

Mihaela Iorga a fost revocată, în vara anului 2017, din funcție de către Laura Codruța Kovesi pe motiv că nu ar fi înregistrat un denunț.

Procuroarea a contestat decizia la Curtea de Apel din București, iar magistrații de acolo i-au dat câștig de cauză.

La începutul lunii octombrie, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis că Mihaiela Moraru Iorga – revocată din DNA în luna iulie – se va putea întoarce la Direcția Națională Anticorupție.

Recomandări

Klaus Iohannis poate desemna noul premier. Scenariul care poate evita intrarea suveraniștilor la guvernare

Decizia este valabilă până când Curtea de Apel Bucureşti va soluţiona definitiv solicitarea procurorului de anulare a deciziei de revocare.

În 5 iulie 2017, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, a semnat revocarea procurorilor Doru Ţuluş şi Mihaiela Moraru Iorga de la DNA, după ce au fost audiaţi în Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, iar aceasta a avizat revocarea, conform solicitării adresate de către şefa DNA.

Lui Moraru Iorga i s-a reproşat că nu a înregistrat un denunţ conform procedurilor legale, iar lui Doru Ţuluş că a soluţionat dosare în care era implicată o persoană cu care avea „raporturi civile”, ceea ce i-ar fi afectat imparţialitatea. Ea a negat aceste acuzații.

Ulterior, procurorii DNA Mihaiela Iorga, Doru Ţuluş şi Marin Nicolae au sesizat Inspecţia Judiciară, acuzând că procurorul şef al DNA se implică în ancheta privind înregistrarea unei şedinţe a DNA, făcând presiuni asupra procurorilor şi solicitând teste cu detectorul de minciuni.

Citește și VIDEO/ Șerban Nicolae, interviu pentru Euronews: ”Dacă ai o persoană coruptă, nu trebuie să o arestezi”

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro