Demisiile ministrului pentru industriile strategice, Oleksandr Kamîşin, a viceprim-ministrei pentru integrare euro-atlantică Olha Stefanişîna, a viceprim-ministrei pentru reintegrarea teritoriilor ocupate, Irîna Vereșciuk, a ministrului justiției, Denîs Maliuska, și a ministrului mediului și resurselor Ruslan Streleț lasă vacant mai bine de o treime din cabinetul prim-ministrului Denîs Şmîhal după alte plecări anterioare.

Volodimir Zelenski şi aliaţii săi politici ar putea numi alţi titulari în aceste posturi, pentru a pune guvernul în ordine înainte de deplasarea președintelui ucrainean în SUA, prevăzută în această lună, unde speră să prezinte un „plan de victorie” preşedintelui american Joe Biden și celor doi candidați la Casa Albă: democrata Kamala Harris și republicanul Donald Trump.

„Toamna va fi extrem de importantă pentru Ucraina. Iar instituţiile noastre de stat ar trebui să fie configurate astfel încât Ucraina să obţină toate rezultatele de care avem nevoie – pentru noi toţi”, a spus Zelenski în discursul său de marţi seară.

„Pentru aceasta, trebuie să consolidăm unele domenii ale guvernului şi au fost pregătite schimbări în configuraţia acestuia. Vor exista, de asemenea, schimbări în biroul” prezidențial, a anunţat șeful statului ucrainean.

Zelenski l-a demis, de asemenea, pe Rostislav Şurma, unul dintre adjuncţii şefului său de cabinet, al cărui portofoliu era economia, potrivit unui decret publicat pe site-ul Administrației Prezidențiale de la Kiev.

Unii dintre miniștrii demisionari ar putea primi noi roluri

David Arahamia, unul dintre principalii deputaţi ai partidului lui Zelenski, a declarat marți că va avea loc o „remaniere guvernamentală majoră”, care va duce la schimbarea a mai mult de jumătate dintre miniştri. „Mâine ne aşteaptă o zi a eliberărilor din funcţie, iar poimâine o zi a numirilor”, a spus el.

Olha Stefanişîna, al cărei portofoliu s-a axat pe eforturile Kievului de a adera la Uniunea Europeană şi la NATO, ar putea fi numită la conducerea unui minister mai mare, care să combine vechiul său rol cu cel al Ministerului Justiţiei, relatează televiziunea publică Suspîlne, citând o sursă din partidul lui Zelenski.

Oleksandr Kamîşin a supervizat eforturile Ucrainei de a-şi creşte producţia de apărare, de la drone de atac la rachete cu rază lungă de acţiune, pentru a lupta împotriva Rusiei, un inamic mult mai bine înarmat şi mai mare.

„Voi continua să lucrez în sectorul apărării, dar într-un rol diferit”, a scris pe Telegram Kamîşin, care are 40 de ani şi este considerat o stea în ascensiune în guvern. El a fost numit în martie 2023, după ce şi-a conturat o imagine de manager eficient al căilor ferate naţionale, o arteră logistică vitală atât pentru civili, cât şi pentru armată, în primul an de la invazia la scară largă a Kremlinului, în februarie 2022.

De când a preluat conducerea producţiei de apărare, Ucraina a produs mii de drone cu rază lungă de acţiune pentru a răspunde atacurilor Rusiei. Luna trecută, Zelenski a anunţat că Kievul a folosit pentru prima dată o nouă „rachetă-dronă” şi a testat, de asemenea, o nouă rachetă balistică.

Demisia lui Kuleba fusese anunțată încă de marți

Vestea demisiei ministrului de externe a fost anunțată inițial de Ukrainska Pravda, care a citat surse din anturajul preşedintelui Zelenski.

Potrivit informaţiilor cotidianului ucrainean, citat de news.ro, încă nu s-a decis cine va fi numit în locul său, dar cel mai probabil înlocuitor este prim-adjunctul ministrului de externe Andrii Sîbiga.

Sursele Ukrainskaia Pravda spun că se pregătesc şi alte demisii în guvern, însă prim-ministrul Denîs Şmîhal va rămâne în funcţie.

Kuleba, născut în 1981, a fost cel mai tânăr ministru al afacerilor externe din istoria Ucrainei, după ce a ocupat funcţiile de viceprim-ministru pentru integrare europeană şi euroatlantică şi de reprezentant permanent al Ucrainei la Consiliul Europei între 2016 şi 2019.

Angajat în serviciul diplomatic al Ucrainei şi în Ministerul Afacerilor Externe din 2003, el a renunţat la serviciul public zece ani mai târziu, invocând un dezacord cu direcţiile preşedintelui ucrainean de atunci, prorusul Viktor Ianukovici. După retragerea din MAE ucrainean, a prezidat o fundaţie pentru diplomaţie culturală și a participat la protestele Euromaidan din 2013-2014.

Kuleba s-a întors în MAE ucrainean după anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia, în martie 2014, fiind ambasador itinerant responsabil de lansarea comunicării strategice. El a introdus conceptele de diplomaţie digitală, comunicare strategică, diplomaţie culturală şi diplomaţie publică în activitatea ministerului.

Moment critic în război

Pe câmpul de luptă, Ucraina întreprinde o incursiune transfrontalieră riscantă în regiunea rusă Kursk, în timp ce trupele Moscovei avansează extrem de lent în estul Ucrainei.

Rusia şi-a intensificat atacurile cu rachete cu rază lungă de acţiune. Cel puţin 50 de persoane au fost ucise şi 271 au fost rănite marţi, în cel mai sângeros atac al anului, când Rusia a lovit cu două rachete balistice un institut militar din oraşul Poltava, în centrul ţării.

Parlamentarii şi analiştii politici se aşteptau la schimbări majore în guvern încă de la începutul verii. Prim-ministrul Denîs Şmîhal a sugerat posibilitatea eficientizării guvernului şi reunirii mai multor portofolii într-un singur minister.

Cel puţin cinci portofolii erau deja vacante după ce miniştrii au fost demişi sau au demisionat în urmă cu câteva luni, inclusiv portofoliile importante ale agriculturii şi infrastructurii.

„Este un guvern fără miniştri, o criză intelectuală şi de personal la care autorităţile închid ochii”, a comentat deputata din opoziţie Irîna Heraşcenko. Ea a făcut apel la un guvern de uniune naţională care să pună capăt controlului strâns asupra frâielor puterii deţinute de echipa politică a lui Zelenski.

Urmărește-ne pe Google News