10 comentariiCuprins:
Experții consultați de Libertatea spun că măsura ar duce în final la dispariția produselor românești de la raft și favorizarea indirectă a mărfurilor de import.
Plângerile producătorilor români
Anunțul vine după ce o serie de producători români s-au plâns de tratamentul la care sunt supuși de lanțurile străine de supermarketuri și hipermarketuri.
Sonimpex – firma care produce magiunul de Topoloveni – a acuzat lanțul Metro că voia să cumpere borcanul cu 9,4 lei, dar îl punea la raft cu 30 de lei, conform Hotnews. Compania a dat în judecată lanțul german.
De asemenea, producătorul de înghețată Cream Land din Teleorman s-a plâns că a fost scos de pe raft de 7 din 10 cele mai mari rețele comerciale, respectiv Carrefour, Kaufland, Profi, Penny, Auchan, Mega Image și Metro. Compania a făcut plângere la comisia de abuzuri din Senat și Consiliului Concurenței, arată aceeași sursă.
„În primăvara anului 2020, ne-au ridicat preţurile de raft de la 25 de lei la 42 de lei caserola mare. Şi de la 15 la 25 de lei caserola mică, fără ca noi să fi mărit preţul de achiziţie cu niciun bănuţ”, a spus Irina Filip, patroana fabricii de înghețată, conform Observator.
De asemenea, producătorii de legume s-au plâns că sunt forțați să arunce marfa pe câmp sau să o vândă în pierdere, în timp ce retailerii o comercializează la prețuri de câteva ori mai mari decât cele plătite producătorilor.
Același lucru s-a întâmplat și la lapte, unde producătorii s-au plâns că vând cu 1,7-2 lei litrul de lapte la poarta fermei, iar la raft ajunge cu 7 lei pe litru. Aceștia au cerut eliminarea mărcilor proprii ale retailerilor, care își pun propriile produse la prețuri sub cel al producătorilor.
Ce vrea ministrul
Ministrul Florin Barbu spune că aceste comportamente sunt practici comerciale neloiale.
„Există o practică comercială neloială. Vedem produse româneşti cu adaos comercial foarte mare, iar produsele care vin din import au un adaos comercial foarte mic. Ne dorim foarte mult ca toți românii să aibă acces la alimente românești în retail și la prețuri corecte”, a afirmat oficialul, potrivit Observator.
Anterior, la finalul lunii martie, Barbu a acuzat marile lanțuri de magazine:
„Nu mai vrem ca pe rafturile retailerilor din România adaosul comercial la produsele româneşti să depăşească 20%, astfel încât produsele româneşti să aibă un adaos comercial limitat până în 20%, iar la produsele care vin din import, retailerii să pună orice adaos comercial doresc ei. În momentul de faţă, dacă facem o analiză, şi am făcut această analiză, produsele agroalimentare româneşti au adaos comercial mai mare decât produsele care vin din import, în magazinele de retail”.
Expert: Orice intervenție va fi în defavoarea consumatorilor pe termen lung
Cristian Păun, profesor la Academia de Studii Economice (ASE) din București, spune că adevărul este la mijloc în disputa dintre producători și supermarketuri, dar nu intervenția statul trebuie să fie soluția.
Acesta dă ca exemplu plafonarea prețurilor la alimentele de bază, introdusă anul trecut, care a dus la scumpirea celorlalte produse. Acest fenomen este numit „waterbed effect”, adică efectul saltelei de apă.
Premierul Marcel Ciolacu a cerut zilele trecute anchetarea scumpirii cu 25% a detergenților din ultimul an, iar Consiliul Concurenței investighează dacă aceste scumpiri sunt justificate.
„Am spus de prima oară că dacă plafonezi prețul la alimente, o să se scumpească altceva. Și așa am avut situația cu detergenții. Soluția este să înflorim producția, să facem sisteme de irigații ca să avem prețuri mai mici. Statul trebuie să rămână la reglementări cât mai la nivel de principiu, nu de detaliu”, potrivit lui Păun.
Acesta spune că orice intervenție a statului va fi, în final, în defavoarea consumatorilor, iar produsele românești vor dispărea de la raft odată cu plafonarea adaosurilor.
„Orice intervenție a statului în zona mecanismelor de piață nu produce pe termen lung efecte benefice pentru consumator. Dimpotrivă, ne ducem către o economie planificată. Niște comuniști cred că pot interveni pe piață. Efectul nu e împotriva inflației, va fi o înrăutățire a situației pentru consumatori și a calității produselor. Produsele nu vor mai fi aduse la raft, retailerii vor prefera să aducă doar din străinătate, unde nu au plafon”, punctează Păun.
Profesorul de economie spune, ironic, că apoi următoarea măsură va fi impunerea de procente de produse românești la raft.
Concurența funcționează în timp
Expertul spune că singura soluție este concurența și dă și o serie de exemple.
Nu înțeleg de ce Guvernul nu vine și zice că scutește de impozit pe 10 ani producătorii care se asociază și își fac lanțuri de magazine. Vedem, de exemplu, că Aqua Carpatica a lansat apă minerală cu arome, ceea ce e un fel de concurență pentru Coca-Cola. Asta arată că piața acționează. Dar trebuie să așteptăm. Apoi, de ce nu avem un lanț de retail românesc, listat pe bursă, unde să fie acționar și să se ducă toți cei nemulțumiți?
Cristian Păun, profesor de economie:
Asaltul asupra retailerilor
Acesta susține că în ultimii ani există o tendință a guvernelor din întreaga lume de a da vina pe retaileri pentru scumpiri.
România a impus anul trecut o taxă de 1% pe cifra de afaceri a marilor companii, care afectează îndeosebi marii retaileri.
De asemenea, ministrul agriculturii a anunțat în februarie intenția de a elimina produsele marcă proprie ale retailerilor, iar recent a existat și o propunere de a închide mallurile și supermarketurile în weekend.
Premierul Marcel Ciolacu a acuzat de curând producătorii și retailerii de scumpiri mascate prin reducerea gramajelor produselor, considerând acest lucru drept o „înșelăciune” la adresa consumatorilor.
„Ce vedem în ultima perioadă este o luptă pe care statul o duce împotriva lanțurilor de supermarketuri. Și nu doar în România. De exemplu, în Grecia, cei de acolo și-au pus sectorul pe butuci. Și-au dat afară supermarketurile străine și acum au doar cu capital grecesc, iar prețurile au crescut”, avertizează Păun.
Dispute între retaileri și producători
Conflicte privind prețurile între producători și retaileri sunt și în Franța, unde Carrefour are un diferend cu Pepsi, iar Intermarche are altul cu Unilever.
Concomitent, lanțul de supermarketuri Edeka din Germania – cel mai mare din țară – a eliminat produsele Procter & Gamble din cauza unei dispute privind prețurile.
„Visează la mercurialul lui Ceaușescu. Vom ajunge curând la cartele de alimente”
Analistul Adrian Negrescu este chiar mai dur.
„Am senzația că ministrul agriculturii visează la mercurialul lui Ceaușescu, care dicta ce să se vândă și cu cât și ce salarii să fie. În ritmul ăsta vom ajunge curând să avem și cartele de alimente. Nu își dă seama că o astfel de măsură va ajunge să favorizeze, de fapt, producătorii străini”, afirmă acesta.
În plus, măsura ar afecta tot producătorii autohtoni. „Dacă tu le plafonezi firmelor românești câștigurile, cum Dumnezeu să se mai dezvolte, să facă culturi și să își modernizeze utilajele și fabricile? Sunt oameni fără carte, care nu știu cum funcționează economia”.
Politicienii au nevoie de un vinovat de serviciu pentru proasta administrare și pentru faptul că avem cea mai mare inflație din Uniunea Europeană.
Adrian Negrescu, analist economic:
România, „Venezuela Europei”
Acesta acuză coaliția PNL-PSD că a gestionat prost economia din 2022 până acum, afirmând că țara noastră dispune de resurse de petrol, gaze și energie, dar a avut creșteri masive de prețuri în domeniu, lucru care mai departe a dus la scumpiri în toată economia.
Iar acest lucru se vede în prețurile produselor de la raft.
„Noi jucăm în Europa rolul Venezuelei, care are resurse, dar politicienii nu știu să ia măsuri. Suntem tot timpul în urma trendului, abia prindem ultimul vagon”, afirmă acesta.
Mai mult, acesta acuză guvernanții că au provocat cu bună-știință inflație pentru a ușura situația bugetului statului.
„Suntem pe Titanic”
Negrescu avertizează și că situația economică se deteriorează, iar anul viitor, Guvernul va fi forțat să majoreze taxele.
Libertatea a scris recent că în coaliția de guvernare se analizează majorarea TVA de la 19 la 21% și introducerea unei suprataxări a salariilor mari.
„Noi suntem pe Titanic, pe puntea superioară, politicienii cântă, iar pe cele de jos, toată lumea încearcă să se salveze. Suntem cu apa până la gât, iar prognoza meteo-bugetară arată un adevărat tsunami fiscal în 2025”, conchide acesta.