„Vreau să vă aduc câteva argumente foarte pragmatice, în primul rând pentru că România, ca membră a unui sistem defensiv puternic, cel mai puternic, care este NATO, în acest moment nu este situaţia de a intra în război, în orice situaţie în care, să zicem, Federaţia Rusă, în cel mai prost scenariu, ar intra în Ucraina”, a spus Vasile Dîncu.

Tratatul NATO prevede posibila intervenţie militară doar în cazul ţărilor, dacă este atacată o ţară care este membră a NATO, aşa funcţionează solidaritatea NATO. Ucraina nu este, încearcă să devină membră NATO, dar nu are, încă, acest statut.

Ministrul român al Apărării:

Potrivit lui Dîncu, rezerviștii români, în special cei tineri, nu sunt în situația de a fi chemați sub arme, în condițiile în care nici măcar Ucraina nu a apelat la o astfel de măsură, deși Rusia a masat la granița comună peste 100.000 de soldați.

Ministerul rus de Externe a cerut explicit, la 21 ianuarie, retragerea forțelor NATO din România și din Bulgaria ca „garanție de securitate” pentru detensionarea crizei de la granița dintre Rusia și Ucraina.

NATO a reacționat și a a definit această pretenție inacceptabilă şi a denunţat ideea sferelor de influenţă în Europa, în timp ce MAE a catalogat drept „lipsite de fundament” solicitările Moscovei.

Ulterior, într-un comunicat, NATO a anunțat că trimite nave şi avioane de luptă în vederea unei consolidări în Europa de Est, împotriva unor activităţi militare ale Rusiei la frontiera cu Ucraina.

FOTO: EPA

Urmărește-ne pe Google News