7 comentariiRomânia are termen până în luna iunie să finalizeze reforma salarizării. Iar până în luna martie ar fi trebuit adoptate și reformele legate de pensiile speciale și de pensii. Niciuna nu este finalizată.
State din UE, precum Franța, Germania sau Italia, au un raport între cheltuielile cu salariile și veniturile încasate la buget de 20-25%. România se clasează pe un loc fruntaș, în sens negativ și are un procent, în 2021, de 37%.
PSD a lansat, prin Marcel Ciolacu, ideea supraimpozitării veniturilor de peste 25.000 de lei obținute de bugetari din pensii speciale și salarii.
„Nu ne putem ascunde, nu este o poziție lăudabilă. Nu știu dacă supraimpozitarea se poate aplica doar bugetarilor, este o chestie de drept constituțional. Ca specialist în finanțe, o regulă fiscală trebuie să fie unitară”, susține Marcel Boloș, ministrul liberal al investițiilor europene.
Marcel Boloș a precizat, într-un dialog cu Libertatea, că România poate adopta „măsuri răzlețe”, precum supraimpozitarea, dar ele trebuie gândite ca parte a reformei pensiilor și salarizării.
El susține că supraimpozitarea nu se poate aplica doar angajaților de la stat.
O primă versiune, respinsă în Coaliție, vizează tăierea salariilor bugetarilor. Măsura aplicată în 2010 de guvernul Boc nu este susținută de PSD, PNL și UDMR.
„Scenariul doi constă în revizuirea numărului de bugetari. Acest scenariu trebuie asumat politic, este o decizie de Coaliție. Va trebui să fie o reducere semnificativă a indicatorului legat de cheltuielile cu salariile. Nu vreau să bulversez pe cei din sectorul public, dar e o realitate reforma, e scrisă negru pe alb în PNRR”, a declarat Marcel Boloș pentru Libertatea.
Varianta? România ar putea amâna reformele din PNRR. Planul premierului Ciucă
Reforma pensiilor speciale trebuia finalizată de România până în decembrie 2022. Proiectul nu este finalizat până în prezent, iar Comisia Europeană cere economii substanțiale la buget.
Senatorii au votat o formă a reformei pensiilor speciale, dar Camera Deputaților, for decizional, a amânat să dea votul final până nu există un acord din partea oficialilor europeni.
Inițiativa adoptată în Senat nu este pe placul Comisiei Europene, recunosc impasul surse guvernamentale. Motivul: se fac prea puține economii la buget, pensiile speciale sunt prea puțin reduse.
Pensiile speciale reprezintă un jalon în tranșa a treia de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Se încearcă negocieri cu Comisia Europeană
În prezent, România nu a încasat nici banii pentru tranșa a doua, de aproape 3 miliarde de euro.
Până în luna iunie, Guvernul trebuie să rezolve și reforma pensiilor, dar și reforma salarizării, jalon în tranșa a patra din PNRR. Fiecare tranșă din Plan are o valoare de aproape 3 miliarde de euro. De precizat că reforma pensiilor este diferită de reforma pensiilor speciale.
Surse din Coaliție au declarat pentru Libertatea că premierul Ciucă le-a transmis colegilor de partid că încearcă o negociere la pachet cu Comisia Europeană: reforma pensiilor speciale, reforma pensiilor, dar și reforma salarizării.
În acest mod, a spus premierul, conform surselor citate, ar exista o evaluare mai clară asupra economiilor care se fac la buget.
O discuție la pachet ar însemna, însă, ca reforma pensiilor speciale să ajungă pe cererea de plată numărul patru, nu pe cererea numărul trei, așa cum apare în PNRR. Adică o amânare.
Ideea a fost avansată și de lideri din Partidul Social Democrat, potrivit mai multor surse parlamentare.
Ministrul investițiilor europene, Marcel Boloș, a declarat pentru Libertatea că o astfel de amânare a cererii de plată „va îngreuna procesul de validare din partea Comisiei Europene”.
„Această posibilitate ar exista dacă nu ar fi gata reformele pentru cererea de plată numărul trei. E adevărat că dacă discutăm la pachet reforma pensiilor, reforma pensiilor speciale și reforma salarizării vezi mai bine impactul financiar pe totalul bugetului de stat. Trebuie să decidem dacă mergem cu două cereri de plată sau cu una”, a precizat ministrul proiectelor europene pentru Libertatea.
Cât va încasa România din PNRR în 2023? Ministerul de Finanțe spune că 1,9 miliarde de euro. Ministerul Fondurilor Europene susține că peste 6 miliarde de euro
Un document al Ministerului de Finanțe, publicat de cursdeguvernare, arată că România va încasa în 2023 doar 1,9 miliarde de euro, în loc de 6,3 miliarde de euro.
Ministrul Boloș spune că România nu are un astfel de plan să renunțe la banii europeni.
„Nu încape discuție, trebuie să facem toate reformele să încasăm banii. Avem angajamentele în contractele de lucrări și de finanțare pe care le-am încheiat. Orice deviație de la această cursivitate a cererilor de plată sau neîncasări ale banilor din PNRR creează dificultăți pentru implementarea proiectelor de investiții și a angajamentelor pe care le-am luat”, atrage atenția ministrul.
Surse guvernamentale au precizat pentru Libertatea că România a primit până în prezent aproape 6 miliarde de euro de la Uniunea Europeană din PNRR. Banii nu au fost tot cheltuiți, dar problema constă în faptul că au fost deschise multe șantiere, pe baza estimării că vor veni noi sume.
Iar orice blocaj financiar se va observa în 2024, subliniază sursele citate. 2024 este an electoral.
„Zilnic se semnează contracte. Ai bani pentru 2023, dar dacă nu primești tranșa a treia, încep problemele. Cu ce bani faci plățile în anul electoral? Vă dați seama cum ar arăta sute de șantiere fără finanțare”, au explicat surse de la Palatul Victoria pentru Libertatea.
Ministerul Proiectelor Europene susține că anumite jaloane pot fi îndeplinite și mai târziu.
„Cu alte cuvinte, chiar dacă avem termen pentru un jalon trimestrul I din 2023, dar el face parte din cererea de plată numărul patru (n.r. – 2024), atunci validarea cu Comisia începe la momentul depunerii cererii de plată, adică mai târziu. Termenul pentru noi este conform jaloanelor din PNRR, dar validarea cu Comisia este când depui cererea de plată”, a spus Boloș pentru Libertatea.
Oficialii guvernamentali se vor întâlni cu reprezentanții Comisiei Europene între 15 și 19 mai pentru a stabili și forma finală a reformei pensiilor speciale, a dezvăluit ministrul proiectelor europene.
„O să aflăm care sunt cerințele suplimentare ale Comisiei și decizia se va lua dacă dorim să respectăm luna iunie ca termen pentru cererea de plată. Va trebui să luăm o decizie”, a spus Marcel Boloș pentru Libertatea.
Reforma pensiilor, reforma pensiilor speciale și reforma salarizării reprezintă jaloane obligatorii în PNRR.