Ministrul culturii trimite Corpul de Control să verifice modul în care a fost restaurată Bojdeuca lui Ion Creangă

De asemenea, Comisia Naţională a Monumentelor Istorice şi Institutul Naţional pentru Patrimoniu vor fi solicitate să se pronunţe asupra calităţii lucrărilor, prin analizarea proiectului şi prin deplasare la faţa locului.

Reacția ministerului condus de Raluca Turcan vine după ce proiectul „modernizării” Bojdeucii lui Creangă, din cartierul Țicău, Iași, a stârnit o serie de critici în spațiul public, mai ales pe rețelele de socializare.

După apariția fotografiilor cu reabilitarea Bojdeucii, mai multe voci au acuzat faptul că locul arată prea modern și au reproșat că cei care se ocupă de reabilitare au pus tablă pe acoperiș, parchet și geamuri termopan, încălzire în pereți și „chiar un ciubăr”.

Conform Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, intervenţiile asupra acestor monumente se fac numai pe baza şi cu respectarea avizului emis de către Ministerul Culturii sau, după caz, de către serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii.

„De asemenea, în conformitate cu Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, pentru monumentele clasate în grupa B, atribuţiile de avizare în cazul monumentului istoric «Bojdeuca scriitorului Ion Creangă» sunt ale serviciului public deconcentrat al Ministerului Culturii – Direcţia Judeţeană de Cultură Iaşi – prin Comisia Zonală a Monumentelor Istorice nr 5. DJC Iaşi care are, de asemenea, responsabilitatea urmăririi lucrărilor în conformitate cu avizele emise”, a precizat Ministerul Culturii, în comunicat.

Recomandări

Copiii-eroi în revoluția din 1989: uciși accidental, pentru că au protestat contra lui Ceaușescu sau împușcați ca „teroriști” la intrarea în era Iliescu

Conform instituției conduse de Raluca Turcan, Consiliul Judeţean Iaşi a scos la licitaţie contractul de achiziţie publică de servicii de proiectare şi asistenţă tehnică pentru obiectivul Reabilitarea Ansamblului Muzeal „Ion Creangă” Iaşi din cadrul proiectului „Călător pe Meridiane Culturale” în anul 2019.

Ministerul menționează că, prin acest proiect se dorea, potrivit documentaţiei disponibile în SEAP, accesarea fondurilor europene prin Programul Operaţional Comun România – Republica Moldova – proiecte HARD, Obiectivul Tematic 3 – Promovarea culturii locale şi protejarea patrimoniului istoric, Prioritatea 2.1 – Promovarea şi conservarea patrimoniului cultural şi istoric.

„Conform informaţiilor din SEAP, «restaurarea obiectivului cultural Muzeul Ion Creangă este un proiect care îşi propune valorificarea monumentului de patrimoniu istoric, casa scriitorului Ion Creangă, ce găzduieşte muzeul cu acelaşi nume, prin realizarea unor lucrări de restaurare, amenajare şi dotare a celor două clădiri (Casa Bojdeucă – clădire patrimoniu, curtea interioară şi clădirea Muzeu care cuprinde expoziţii foto-documentare) şi a incintei muzeului»”, precizează Ministerul Culturii.

Intervențiile anterioare de la Bojdeuca lui Creangă

Recomandări

PNL a plătit o campanie în care Călin Georgescu a fost promovat intens pe TikTok, similară cu o campanie a Rusiei în Ucraina, a descoperit ANAF

Ultimele intervenţii majore, înainte de demararea acestui proiect – lucrări de renovare şi consolidare asupra monumentului istoric – au fost realizate în 1984, iar în anul 1985 muzeul a fost redeschis publicului.

În acest context a fost construit în incintă Ansamblul muzeal „Ion Creangă”, inaugurat pe data de 11 iunie 1989.

„Imobilul în care a locuit Ion Creangă a fost în proprietatea familiei Vartic, loc preluat de la Biserica «Buna Vestire». Ion Creangă a locuit într-o casă din incinta Mănăstirii Golia şi, după ce a fost exclus definitiv din rândul clerului, a închiriat această casă în care a locuit până la sfârşitul vieţii. În anul 1917, casa a fost cedată Primăriei Iaşi, moment la care au avut loc o serie de intervenţii pentru a pregăti imobilul pentru găzduirea muzeului Ion Creangă”, spune Ministerul Culturii.

Potrivit instituţiei, în perioada 1931-1936, s-au realizat reparaţii ale casei de secol XIX, astfel au dispărut furcile de stejar care sprijineau imobilul pe latura de est, a fost realizat un zid de piatră şi a fost construită o clădire în incintă pentru îngrijitorul muzeului.

În urma cutremurului din anul 1940, când a suferit degradări considerabile, a fost necesară o intervenţie, efectuată în 1942, cu sprijinul Mănăstirii Neamţ.

Recomandări

Prostia liberală nu schimbă datele „fenomenului Georgescu”. Ciucă, Rareș Bogdan nu sunt deranjați de forțele polițienești ale binelui?

În 1966 a avut loc o reprofilare a Bojdeucii care urmărea evocarea modului de viaţă şi atmosfera în care crea scriitorul.

În primăvara anului 1968, înainte de aniversarea semicentenarului casei lui Ion Creangă, au avut loc noi lucrări de reparaţii.

Ca urmare a cutremurului din 1977, casa a rămas în picioare, dar a suferit degradări, ieşind din circuit pentru câţiva ani.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro