Relaţiile Moldovei cu Rusia s-au deteriorat în timp ce preşedintele Maia Sandu a denunţat invazia Rusiei în Ucraina şi a condus o campanie pentru aderarea la Uniunea Europeană. Sandu descrie Rusia şi corupţia drept cele mai mari două ameninţări la adresa ţării sale.

După alegerile prezidenţiale din martie, Moldova a ordonat evacuarea unui diplomat rus din cauza deschiderii de către Moscova a patru secţii de votare în regiunea separatistă pro-rusă Transnistria. Moldova autorizase o singură secţie de votare în Chişinău.

Moldova a ordonat, de asemenea, reducerea personalului ambasadei Rusiei cu 45 de persoane în 2023, după ce a susţinut că Rusia foloseşte echipamentele de acolo pentru spionaj.

„Dacă acţiunile continuă să lezeze interesele naţionale ale Republicii Moldova, cum a fost cazul organizării aşa-numitelor alegeri prezidenţiale ruseşti pe malul estic al Nistrului … aceasta rămâne o opţiune”, a declarat Popşoi pentru deschide.md.

O astfel de strategie era riscantă, a recunoscut el, deoarece expulzările reciproce ale diplomaţilor moldoveni de către Rusia ar putea face dificilă funcţionarea unei ambasade la Moscova.

„Avem nevoie de o abordare echilibrată. Pe de o parte, trebuie să ţinem cont de securitatea noastră naţională, iar pe de altă parte trebuie să ţinem cont de cetăţenii noştri din diaspora şi de interesele noastre. Avem nevoie de înţelegere pentru a menţine acest echilibru dificil”, a afirmat el.

Reacția Moscovei

Adjunctul ministrului rus de externe, Mihail Galuzin, intervievat de agenţia de presă Tass, a declarat că Moscova este pregătită să impună măsuri de retorsiune în cazul unor noi expulzări.

„Chişinăul nu trage concluziile corecte aici. S-ar părea, ei sunt hotărâţi să escaladeze tensiunea în relaţiile noastre”, a spus el, citat de Tass.

„În ceea ce priveşte măsurile de răspuns, ştiţi că nu a existat un singur caz în care să nu avem o reacţie adecvată”.

Transnistria, care s-a desprins de Moldova în ultimele zile ale regimului sovietic şi a purtat un scurt război cu noul stat independent, rămâne un punct sensibil în relaţii.

Aproximativ 1 500 de „forţe de menţinere a păcii” ruseşti rămân în regiune, iar Moldova doreşte ca acestea să plece. În ultimele luni, liderii separatişti au acuzat, de asemenea, autorităţile centrale din Moldova că impun întreprinderilor lor taxe vamale inechitabile şi o „blocadă bancară”.

Săptămâna trecută, atât Moldova, cât şi Ucraina au demarat discuţii de aderare la UE, iar Sandu a convocat un referendum în octombrie cu privire la aderarea la blocul comunitar, în paralel cu un scrutin prezidenţial în cadrul căruia îşi doreşte realegerea.

Urmărește-ne pe Google News