Serghei Lavrov acuză că „regimul de la Chișnău, condus de cetățeni români”, vrea anexarea Republicii Moldova la România

„Regimul care s-a instalat la Chișinău este pur și simplu pe urmele regimului de la Kiev”, a spus el.

„Reluarea formatului de negociere 5+2 privind reglementarea transnistreană ne va permite să continuăm căutarea unor soluții reciproc acceptabile, menținând în același timp integritatea teritorială a Moldovei, dar conducerea română de la Chișinău încearcă să distrugă pentru totdeauna acest instrument”, a declarat ministrul rus de externe, în Antalya.

„Am făcut apel la regimul de la Chișinău, condus de cetățeni români, care nu ascund faptul că vor să anexeze Republica Moldova la România, ca acest regim să înceteze să blocheze procesul de negociere”, a menționat el.

„Conducerea Transnistriei a vorbit despre asta de multă vreme: formatul 5+2 a făcut posibilă luarea în considerare a intereselor pridnestrovienilor, în contextul păstrării integrității teritoriale a Moldovei. Tocmai pentru reluarea acestui format solicită Transnistria, iar conducerea românească de la Chișinău încearcă să distrugă acest format odată pentru totdeauna”, a explicat Lavrov.

Ministru rus a mai susținut că „regimul care s-a instalat la Chișinău pur și simplu calcă pe urmele regimului de la Kiev, desființând tot ce este rusesc, discriminând limba rusă în toate sferele, și, împreună cu ucrainenii, creează o presiune economică și mai serioasă asupra Transnistriei”.

Recomandări

Rusia obligă Europa să investească în industria de apărare. Ionela Ciolan: „UE are nevoie de 500 de miliarde de euro pentru următorii zece ani”. De ce politicienii români tac

Declarațiile lui Lavrov vin în contextul în care conducerea regiunii separatiste Transnistria, reunită miercuri, 28 februarie, în Congresul extraordinar „al deputaţilor de la toate nivelurile”, o adoptat o rezoluţie în care susţine teza suveranităţii regiunii și cere „protecţia” Rusiei în fața „presiunii crescânde din partea Chișinăului”.

Cei 600 de „deputaţi de toate nivelurile” din stânga Nistrului roagă Rusia să „apere Transnistria”, ținând cont de faptul că peste 220.000 de cetățeni ruși locuiesc în regiune. În rezoluţia lor, separatiştii transnistreni subliniază și „experiența pozitivă a Rusiei de pacificator la Nistru și statutul său de garant și mediator în procesul de negocieri în problema transnistreană”.

Rezoluţia adoptată nu precizează în ce mod ar urma să intervină Rusia pentru „a ajuta Transnistria”, dar, în orice caz, nu solicită o alipire la Rusia.

MAE rus a transmis miercuri seară că toate cererile separatiștilor de la Tiraspol „sunt analizate cu atenție”, precizând că protejarea intereselor populației din Transnistria este „una dintre prioritățile Rusiei”.

Pentru Republica Moldova, apelul congresului de la Tiraspol are ca scop alimentarea temerilor legate de o agresiune rusă, în contextul în care Rusia are forţe care staţionează de zeci de ani în Transnistria. De altfel, după demersul separatiștilor de la Tiraspol, oficialii de la Chișinpu au respins „declarațiile propagandistice”.

Recomandări

Guvernul a dat 37 de milioane de euro pentru lână în șase ani. Două treimi din acești bani au ajuns la un afacerist lansat în imobiliare alături de tatăl fostului șef al Poliției

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că Rusia intenționează să împiedice Moldova să adere la Uniunea Europeană. La 1 martie, Sandu a răspuns informațiilor despre posibila aderare a Transnistriei la Federația Rusă. „Propaganda rusă a răspândit această poveste de groază. Kremlinul face asta pentru a-i intimida pe moldoveni, mai ales că suntem în an electoral”, a spus Sandu.

Președinta Moldovei a explicat apoi și poziția față de Rusia: „Vreau să fie foarte clar, noi nu avem nimic împotriva ruşilor, noi avem împotriva tancurilor ruseşti. Noi nu avem ceva împotriva lor, noi vrem doar ca Federaţia Rusă, ca şi alte state, să respecte Republica Moldova, să respecte alegerea cetăţenilor Republicii Moldova. Noi suntem o ţară democratică, încă trebuie să mai consolidăm această democraţie, dar oamenii decid ce fac, unde merg, cu cine cooperează”.

Întrebată dacă Chişinăul face suficient de mult pentru a ,,se rupe” de Federaţia Rusă, Maia Sandu a precizat: „În primul rând, noi nu ne rupem de Rusia, noi ne rupem de Rusia agresivă. Noi ne dorim să vedem o Rusie paşnică într-un viitor apropiat şi democratică şi să avem relaţii bune”.

Miercuri, ministrul afacerilor externe de la Chişinău, Mihai Popşoi, a declarat că relaţiile diplomatice dintre Republica Moldova şi Rusia sunt „la cel mai jos nivel din istorie”. Popșoi a susținut că acest lucru este explicabil în condiţiile în care Rusia „ucide zilnic, sugrumă copii, femei, bătrâni, distruge locuinţe”.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro