1 comentariu„După cum spunea și domnul președinte Iohannis, există șanse, dar nici eu, nici președintele nu am dat niciodată termene. Nu am spus «Vom intra în spațiul Schengen până la data de…»”, a afirmat Aurescu.
El a precizat că lucra în Ministerul de Externe în 2011, an în care România aștepta intrarea în Schengen pentru că îndeplinea criteriile tehnice, dar acest lucru nu s-a produs, și că știe din experiență că „nu este productiv” să oferi estimări de timp.
„Am putut să constat așteptarea foarte mare care a fost creată la momentul respectiv, pentru un anumit termen de intrare în Spațiul Schengen, care nu s-a întâmplat. Acest lucru nu este productiv. Nu este bine să dai termene atunci când lucrurile nu sunt rezolvate. Nu este bine să supralicitezi. Nu este bine să crești tonul”, a adăugat Bogdan Aurescu.
El a menționat că nu crede că se poate vorbi despre o tragere de timp, în sensul blocării României de către premierul olandez Mark Rutte. „Cred că în acest moment Olanda nu a luat încă o decizie și cred că există în continuare spațiu pentru demersuri politice, diplomatice, tehnice”, a subliniat Aurescu.
Șeful diplomației române a explicat că cel mai bine este să lucrezi asupra dosarului de aderare „cu argumente inteligente, diplomatice, tehnice, cu toate instrumentele și pe toate canalelele pe care poți să lucrezi”, iar când există un rezultat concret, abia atunci se poate afirma că „există o anumită probabilitate de…”.
„Eu nu vreau să dau astfel de evaluări, nu am făcut niciodată acest lucru și nici nu o să îl fac de acum înainte”, a punctat Aurescu.
Însă ceea ce pot să va asigur este că atât pe partea tehnică, cât și pe partea politică, se avansează în continuare. Până la urmă, decizia este politică, ea se ia în consiliul JAI, unde participă miniștrii de interne. Există un efort diplomatic și politic care se petrece la toate nivelurile.
Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu:
Demnitarul a precizat că informaţia potrivit căreia premierul Nicolae Ciucă le-a transmis recent europarlamentarilor români să nu supere Olanda, publicată pe surse și de Libertatea, a fost una corectă.
„Nu ascund faptul că primul-ministru a adresat această rugăminte mediului politic în general, nu doar europarlamentarilor, arătând că efortul trebuie să fie unul inteligent, cu argumente, diplomatic”, a confirmat Aurescu.
„Frustrările și discursurile de tip revendicativ nu sunt productive pentru că ele nu fac altceva decât, eventual, fie să crească miza politică a dezbaterii, fie să creeze adversități care nu sunt necesare în acest moment. Da, a existat un astfel de mesaj și cred că este unul foarte nimerit în acest moment”, a punctat șeful diplomației române, în contextul în care de votul Olandei, din 8 decembrie, depinde aderarea României la Schengen.
La întâlnirea din 27 octombrie cu europarlamentarii români de la Bruxelles, premierul și șeful PNL Nicolae Ciucă le-a spus acestora că este nevoie de diplomație bazată pe argumente în relaţia cu Olanda și că trebuie evitate discursurile agresive, au declarat atunci surse din PNL pentru Libertatea.
Olanda: Să nu se ia „măsuri ireversibile” privind aderarea României la Schengen
Inițial, pe 18 octombrie, Parlamentul European a votat rezoluţia prin care se cere aderarea României la spaţiul Schengen cu 547 de voturi pentru, 49 împotrivă şi 43 abţineri. Potrivit documentului consultat de Libertatea, 15 eurodeputați olandezi au votat pentru aderarea României, patru olandezi au votat împotrivă, iar 6 olandezi, dintre care 5 aparținând partidului premierului Mark Rutte, s-au abținut de la vot.
Rezoluția Parlamentului European nu a produs efecte concrete, dar a avut rolul de a da un semnal important. Extinderea spațiului Schengen necesită unanimitatea Consiliului Europei, iar votul decisiv va fi dat pe 8 decembrie, la Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene, unde participă miniștrii de interne din UE.
Apoi, pe 20 octombrie, Parlamentul olandez a votat o rezoluţie în care se cere să nu se ia „măsuri ireversibile” legate de aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. În document s-a făcut referire la „corupţia persistentă” şi la „problemele persistente legate de crima organizată”.
Pe 21 octombrie, europarlamentarul olandez Sophie in ‘t Veld a susținut că decizia Parlamentului de la Haga este aceea de a se opune aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen. „Îmi este rușine că țara mea blochează accesul României la Schengen!”, a spus aceasta.
Surse: Mark Rutte nu a luat decizia finală privind aderarea României la Schengen
Potrivit surselor guvernamentale consultate de Libertatea, premierul Olandei, Mark Rutte, nu a decis încă dacă sprijină sau nu România privind aderarea la Schengen, adică nu se opune, dar nici nu a decis în favoarea aderării.
„Problema lui Rutte nu este portul Constanța, acestea sunt povești. Este vorba despre politica internă din Olanda, pentru că în martie vor fi alegeri regionale, a căror miză este importantă pentru partidul său, VVD”, au afirmat surse guvernamentale pentru Libertatea pe 25 octombrie.