„Fac apel către toți decidenții politici şi către toți parlamentarii, indiferent de culoarea politică, să urgentăm aprobarea Legea offshore! Nu avem nevoie să stăm cu mâna întinsă la ruşi pentru gaz. Avem gaz românesc, trebuie doar să-l exploatăm”, a scris Florin Spătaru.
„Sub presiunea conflictului militar dintre Ucraina şi Federația Rusă, avem cu atât mai multe motive să scoatem legea offshore din sertare şi să acționăm”, a adăugat el.
Totodată, și preşedintele Senatului, liderul PNL Florin Cîţu, a afirmat că „suntem foarte aproape de a avea Legea offshore”, proiectul urmând a trece prin Parlament printr-o procedură de urgenţă.
200 de miliarde de metri cubi de gaze în Marea Neagră
În Marea Neagră românească există zăcăminte de gaze estimate de Agenţia Naţională de Resurse Minerale la aproximativ 200 de miliarde de metri cubi. În prezent, în România se extrag aproximativ 11 miliarde de metri cubi de gaze anual, iar consumul naţional este situat tot în jurul acestei valori. Dacă vor fi dezvoltate toate proiectele din Marea Neagră, atunci România va produce aproximativ 20 de miliarde de metri cubi de gaze anual.
Totul este însă blocat de Legea offshore, adoptată în 2018, care a dus la reticența investitorilor, la suspendarea proiectelor și ar fi favorizat interesele rusești de pe piața energiei. Legea offshore urmează astfel să fie revizuită după patru ani de amânări.
Președintele Klaus Iohannis a declarat pe 3 martie, după întâlnirea cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, că „dependența Uniunii Europene de gazul rusesc trebuie terminată”, în contextul în care România importă aproximativ 20 la sută din necesarul său de gaz.
În acest moment, Rusia este cel mai mare furnizor de energie al Uniunii Europene. Aproximativ 40% din importurile de gaze naturale provin din țara condusă de Vladimir Putin.