ComenteazăGeometria vectorială a fost introdusă acum 26 de ani, în locul celei sintetice, făcută cu rigla și compasul, ca să fie aplicabilă și în fizică. Doar că cele două materii nu s-au îmbinat armonios, așa cum se dorea, prin urmare, scoaterea geometriei vectoriale și revenirea la cea sintetică, „cum se făcea pe vremuri”, ar putea fi o soluție, spun profesorii.
„Am ajuns să facem geometrie vectorială pentru toţi copiii. Eu nu cred că e necesar pentru toţi copiii geometria vectorială, de exemplu. Nu cred! Se pot supăra pe mine colegii de matematică, profesorii de matematică. Eu sunt totuşi absolvent de matematică-fizică, treapta I, treapta a II-a la «Sfântul Sava» şi m-am descurcat fără geometrie vectorială. Adică am reuşit să fac câte ceva în viaţă şi fără geometrie vectorială”, a declarat ministrul educației, Sorin Cîmpeanu, la Digi24.
Geometria de vectori ar putea să fie un capitol separat
Radu Gologan, președintele Societăţii de Ştiinţe Matematice din România și coordonatorul lotului olimpic de matematică, a explicat pentru Libertatea că acest calcul vectorial s-a introdus în locul geometriei sintetice, unde elevii lucrează cu rigla și compasul, prin 1996, „în ideea de a face geometria aplicabilă și în fizică”. Doar că ceea ce învață liceenii la matematică nu prea are legătură cu materia de la fizică, spun matematicienii, prin urmare, schimbarea nu i-a ajutat.
Vectorii au două proprietăți: mărimea, adică lungimea segmentului, de exemplu, de la A la B și direcția, tot de la A la B. Aceste noțiuni pot fi prea complicate pentru unii elevi. Revenirea la geometria sintetică ar fi soluția potrivită din perspectiva celor mai mulți profesori de matematică, mai spune Radu Gologan. Se studiază într-a IX-a la clasele cu profil real și profesorul a observat că este destul de dificilă pentru elevi.
„Geometria sintetică este asemănătoare șahului în dezvoltarea gândirii copilului”, mai spune Gologan. În ce privește geometria de vectori, ar putea să fie un capitol separat, care să-i pregătească pe elevi pentru problemele de fizică.
Pentru că nu înțeleg calculul vectorial în clasa a IX-a, unii elevi au cunoștințe insuficiente și la Bacalaureat – la examen se pun câteva întrebări din această materie -, dar și în primul an de facultate. „Copiii au înțeles mult mai ușor geometria de clasa a VII-a, cea sintetică”, mai precizează matematicianul.
Întoarcerea la „cum se făcea pe vremuri”
Profesorul Costel Chiteș e de părere că pentru liceeni ar fi bine să se studieze și geometria sintetică, pe lângă cea vectorială. Sau „dacă se scoate calculul vectorial, trebuie reintrodusă geometria sintetică, după Euclid, cum se făcea pe vremuri”, spune și Chiteș.
„Tot ce ne înconjoară este geometrie”. În prezent, amintește acesta, studiul geometriei vectoriale îi pregătește în continuare pe elevi pentru Bacalaureat și pentru facultățile de profil.
„În țări ca Franța, Germania, Anglia și Japonia, în liceu se învață nu numai elemente de calcul vectorial în plan, ci și în spațiu. La noi lipsește geometria vectorială în spațiu”, mai precizează profesorul.
Din informațiile pe care le-a primit de-a lungul anilor, în Franța, elevii de la mate-info au între opt și zece ore de matematică pe săptămână, spre deosebire de România, unde sunt patru ore obligatorii, completate de opționale. „Matematica românească deja a ajuns jos în ce privește nivelul cerințelor și numărul de ore”, subliniază Chiteș. „Nu încerc să lupt pentru a avea profesorii de matematică mai multe ore, ci pentru această generație de copii care se scufundă”.