Comentează„România a luat o decizie total eronată în 2016, când a decis să nu mai intervină deloc în populaţia de urşi (au fost interzise cotele de vânătoare, n.r.). (…) În cazul unui mare carnivor care este în vârful lanţului trofic non-intervenţia, nici măcar urmărirea populaţiei la nivel de statistică şi cifre, înseamnă fără doar şi poate o creştere anuală, sigură, lentă a populaţiei de urs”, a declarat ministrul mediului pentru Agerpres.
„Non-intervenția va genera probleme uriașe”
Tánczos Barna consideră că „omul trebuie să intervină” pentru că autoritățile trebuie „să protejeze omul în primul și în primul rând”. Deși ursul este specie protejată, iar ministerul trebuie să aibă și pentru aceasta soluții de protecție, nu poate sta degeaba când urșii ajung în localități, pe lângă oameni.
Trebuie să ne asumăm că non-intervenţia va genera probleme uriaşe. A face nimic nu e o soluţie. (…) Nu putem să ajungem ca jumătate din populaţia de urşi să părăsească habitatul natural şi să ne trezim cu ei în localităţi, în curţile şcolilor, în zona de deal şi de câmpie, pentru că încet încet acolo vom ajunge.
Tánczos Barna, ministrul Mediului:
Intervenim, dar nu știm câți urși avem
În 2015, Tánczos Barna declara că România are peste 10.000 de urși și cerea reducerea populației acestora la 6.000 de exemplare, afirmând că țara noastră „nu se poate transforma în grădina zoologică a Europei”.
Țara noastră nu are însă un recensământ al populației de urși bruni, ci doar niște estimări ale ONG-urilor de mediu, care spun că avem undeva la 7.000 de exemplare. Cea mai mare populație de urs brun din Europa.
Întrebat de Agerpres dacă susține în continuare aceste cifre pe care le invoca în 2015, Barna spune că „va verifica” printr-un recensământ, iar licitația pentru un astfel de proiect a fost deja lansată, în așa fel încât populația de urși să fie evaluată an de an.
„Pentru a verifica aceste cifre am făcut ce nu a făcut acest minister de cinci ani: am lansat licitaţia pentru servicii de specialitate, care să fie furnizate de un institut, pentru a evalua populaţia de urs. În momentul de faţă este în achiziţie publică şi vom cumpăra aceste servicii de pe piaţa liberă şi aşa cum s-a făcut până în 2016 an de an vom evalua populaţia de urs brun în România”, a spus Barna, care estimează că proiectul va fi gata până la sfârșitul anului.
Până atunci vom merge pe sistemul de prevenţie şi intervenţie pe care l-am avut până acum, vom avea aceste cote (de intervenție, pentru uciderea animalelor din specii protejate, aprobate în fiecare an prin ordin de ministru, n.r.) şi în momentul în care vom finaliza studiul vom putea spune mai multe despre dimensiunea populaţiei sau numărul de exemplare estimate.
Tánczos Barna, ministrul Mediului:
În paralel, Ministerul Mediului încearcă să obțină bani din fonduri europene pentru un alt proiect de recensământ al urșilor, prin amprentă digitală, altfel decât cel „clasic”, a declarat pentru Libertatea secretarul de stat în minister, Robert Szep. Deși durează mai mult timp, această modalitatea de realizare a recensământului este mult mai precisă.
„Prin metoda clasică a observării urșilor sau a observării urmelor lăsate de ei riști să numeri un urs de mai multe ori, pentru că el se plimbă prin pădure. Sau poți să nu-l numeri deloc. Prin amprentă digitală, pentru că ADN-ul este unic, putem avea o estimare mai apropiată de realitate”, a spus Szep, pentru Libertatea.
„România trebuie să intervină preventiv”
După realizarea recensământului, ministerul ia în calcul vânarea animalelor, mai mult decât era permis până acum. Barna critică atitudinea unor state membre UE care ar fi refuzat să primească urși bruni din România.
„Este o abordare incorectă din partea colegilor noştri miniştri şi ai responsabililor din statele membre, dar asta este situaţia. Una peste alta, în toate ţările unde există populaţie de urşi există şi intervenţie aprobată printr-o derogare care este permisă de Directivă (Directiva Habitat, care a introdus ursul brun pe lista speciilor protejate, n.r.)”, a declarat Barna.
România trebuie să intervină preventiv şi post-factum inclusiv, pentru că acolo unde produce o nenorocire, un atac, acolo clar trebuie intervenit. Nu putem să aşteptăm ca acest fenomen de urs pe pârtie, urs pe stradă, urs în oraşe să se generalizeze”
România, defectuoasă în protecția ursului brun
În Uniunea Europeană, ursul brun este protejat în baza Convenției de la Berna și în baza Directivei Habitat a Consiliului Europei, care îi include pe urși pe lista speciilor de animale protejate care nu pot fi vânate în scop de agrement.
Doar că sunt țări, printre care și România, care se folosesc de prevederile articolului 16 din Directivă, care permite derogări pentru alocarea unui număr limitat de exemplare care pot fi vânate. Ministerul Mediului dă an de an astfel de derogări, numite „cote de intervenție”.
Tánczos Barna, actual ministru al mediului, a fost cel care a propus în 2019 un amendament la Legea vânătorii prin care să fie permisă vânătoarea de urși ca trofeu.
Practic, printr-un simplu amendament la Legea vânătorii, Parlamentul a fost aproape de a scoate urșii din lista animalelor protejate, mutându-i pe cea a mamiferelor cu sezon de vânătoare.
Legea a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis fără acest amendament.
În același an, pe o șosea din județul Harghita, un urs lovit de o mașină a fost lăsat să agonizeze 20 de ore. Animalul a fost păzit de polițiști și jandarmi, care nu au făcut decât să dirijeze traficul, în timp ce reprezentanții Ministerului Mediului au reacționat cu întârziere, pentru că era weekend. În cele din urmă, cu trei membre fracturate, ursul a fost eutanasiat.