”Este de fapt o înşelătorie a statului român ceea ce sigur că nu putem să acceptăm. Beneficiarii în plată în luna martie, până la 1.233 lei sunt 108.438 de beneficiari, deci cei mai mulţi. Între 1.234 și 3.400 lei sunt 39.700, între 3.400 și 5.000 lei sunt 5.478, iar între 5.000 și 10.000 sunt 3.504. Peste 10.000 sunt 623 de beneficiari. Cu această plafonare pe care o vom face nu vom afecta foarte multe persoane din România, dar în mod clar, cei care au bulversat sistemul şi ne-au pus să plătim astfel de sume vor trebuie să se limiteze la ceea ce le permite”, a explicat ministrul Muncii.
Lia Olguţa Vasilescu a spus că, în prezent, se analizează cât va fi plafonul, după modificarea legii, ea precizând că suma maximă va fi între 5.000 şi 10.000 lei.
”Aşa cum v-am spus, sunt foarte puţine persoane care vor fi afectate, dar în mod cert vom opri o industrie. Să iei 35.000 euro timp de doi ani de zile de la statul român doar pentru că ai un copil în creştere este mult prea mult. Nu există aşa ceva în toată această lume”, a adăugat Olguţa Vasilescu.
Întrebată care ar fi cea mai potrivită variantă de plafon maxim, ministrul Muncii a răspuns: ”Probabil că cea mai potrivită va fi undeva la 8.000 lei, care este o sumă foarte corectă”.
Raluca Turcan, despre plafonarea indemnizației de creștere a copilului: Pe fond este o porcărie
Preşedintele interimar al PNL, Raluca Turcan, a susţinut marţi că plafonarea indemnizaţiilor pentru mame arată lipsa de viziune a Guvernului şi disperarea ”pentru a cârpi” majorările salariale la care s-a angajat.
„Pe fond este o porcărie, pentru că actualii guvernanţi trebuie să fie foarte preocupaţi, mai ales din perspectiva majorărilor salariale pe care le promit, de stadiul strângerii şi colectării veniturilor la buget. Or, pentru a avea mai multe venituri la buget, trebuie să creşti numărul locurilor de muncă, trebuie să diminuezi şomajul, să stimulezi investiţiile şi să ajuţi mamele să se întoarcă în câmpul muncii după ce nasc. Din nefericire, ei nu înţeleg lucrul acesta şi sunt mai tentaţi să încurajeze formele de nemuncă, dovadă că nu se ating de partea de ajutoare sociale nemeritate de o bună parte dintre beneficiari, dovadă că limitează această indemnizaţie pentru creşterea copilului, blocând în felul acesta să se întoarcă în câmpul muncii mai multe mame care nasc, dar care doresc să îşi reia activitatea. Decizia în sine arată, pe de o parte, lipsa de viziune şi de înţelegere a direcţiei pe care trebuie să meargă România şi, pe de altă parte, o formă de disperare pentru că pur şi simplu nu ştiu cum să mai strângă cureaua, să poată să cârpească pe ici pe colo pentru majorările salariale la care s-au angajat şi pe care, în bună parte, nu le vor respecta pentru că nu au cum”, a spus liderului interimar al PNL, la Parlament.
La începutul acestui an, indemnizaţia unui bărbat de Sibiu, de 35.000 de euro, a fost redusă la doar 1.000 de lei, inspectorii de la FISC stabilind că suma imensă era nejustificată. Indemnizaţia de creştere a copilului pe care a primit-o timp de patru luni bărbatul din Sibiu a fost recalculată, după ce controlul ANAF a stabilit că beneficiarul ei obţinuse venituri mult mai mici decât cele declarate.
Guvernul ia în calcul plafonarea indemnizației pentru creșterea copilului, la o sumă cuprinsă între 5.000 și 10.000 lei. Prounerea apare în Programul de convergență 2017-2020, publicat pe site-ul Ministerului de Finanțe și care a fost adoptat în ultima ședință a Executivului.
Un avocat din București primește 159.000 de lei, lunar, de la stat pentru creșterea copilului. Potrivit listelor nedate publicității, cele mai mari indemnizații sunt plătite în județele București, Constanța, Arad, Galați, Maramureș, Sălaj și Buzău, iar beneficiarii au funcții de conducere, dar și venituri din activități independente și drepturi de proprietate intelectuală și drepturi de autor.