„Creșterea pensiilor este o necesitate, iar PSD a pus în programul de guvernare acest lucru. A fost o discuție la Cotroceni, la începutul anului, în care am susținut exact acest lucru, inclusiv din perspectiva renegocierii acelui procent de 9,4% din PIB pus din pix de dl Ghinea de la USR. Domnul Iohannis s-a interesat de acest lucru”, a afirmat Marius Budăi într-o declarație de presă.
Ministrul muncii a precizat: „Nu voi renunța sub nicio formă la creșterea pensiilor și rezolvarea inechităților din sistem”.
„Nu avem voie să lăsăm ca acțiunile fără logică ale USR, din PNRR, să afecteze milioane de pensionari. Este obligația noastră să apărăm drepturile pensionarilor”, a mai spus el.
Contre Marius Budăi – Guvern pe tema PNRR și a pensiilor
Una dintre temele de discuții din interiorul coaliției PSD-PNL-UDMR în acest început de an va fi plafonul cheltuielilor cu pensiile introdus în PNRR-ul adoptat anul trecut de Comisia Europeană. Mai precis, alocarea a 9,4% din Produsul Intern Brut, procent considerat mic de PSD.
În acest context, pe 25 ianuarie, Marius Budăi a declarat că în coaliția PSD-PNL-UDMR se va discuta renegocierea PNRR cu Comisia Europeană. Este vorba despre cheltuielile din PIB cu pensiile, care în acest moment nu trebuie să depăşească 9,4%.
El a susținut că premierul Nicolae Ciucă a fost de acord cu renegocierea PNRR la Comisia Europeană.
Noi, PSD, am luat decizia în interiorul partidului să susținem renegociere, am dus decizia în coaliție, suntem tot mai hotărâți să discutăm, nu avem încă decizia finală, dar am discutat în Guvern și cu premierul și premierul a agreat renegocierea.
Ministrul muncii, Marius Budăi:
Guvernul: Exclus să demarăm orice demers de renegociere a PNRR, până în 2023
În replică, pe 30 ianuarie, Guvernul a spus că PNRR nu poate fi renegociat decât anul viitor. „Este exclus să demarăm orice demers de renegociere, până în 2023, când va fi prima oportunitate în acest sens”, a transmis Dan Cărbunaru, purtător de cuvânt al Executivului.
O poziție similară a avut și ministrul PNL al Proiectelor Europene. „Cred că o spun a cincea oară şi o să o spun şi a zecea oară, dacă este nevoie. Există acel termen – 2023 – când poți face ajustări şi când poți să ai unele discuții, dar nu există niciun fel de renegociere în ceea ce privește PNRR”, a precizat Dan Vîlceanu pe 27 ianuarie.
În acest moment, media europeană a plafonului PIB alocat pentru pensii este de 13%, iar ministrul PSD al muncii, Marius Budăi, a precizat pe 25 ianuarie că „pentru a rezolva inechitățile” s-a făcut în trecut un calcul din care a reieșit că este necesar un procent de 11,7% din PIB.
România avea în decembrie 2021 o cheltuială cu pensiile de aproximativ 8% din PIB. La începutul acestui an, PNL a transmis că majorarea pensiilor de la 1 ianuarie 2022 va duce la cheltuieli de 9,4% din PIB, adică exact pragul agreat cu Comisia Europeană, care nu trebuie depășit.