3 comentarii„Poate o să vi se pară cumva îndrăzneţ ceea ce spun, eu am avut două zile de discuţii extrem de constructive, însă mă duc să repar acum alte prostii care au fost scrise în PNRR. Un perete pus majorării de la pensii şi rezolvările inechităţilor printr-un prag că e 9,4, că e 9,8, că e 15 sau 20 nu există în niciun stat membru”, a afirmat Marius Budăi la Antena 3, potrivit news.ro.
„Am obţinut să facem o reformă corectă care să aibă predictibilitate, să fie legată de evoluţiile macro-economice, să avem o reformă corectă şi cum trebuie să fie. Au fost de acord şi da, nu se va mai regăsi acest plafon”, a adăugat el.
Întrebat când va fi eliminat plafonul de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile, ministrul muncii a răspuns: „Va fi eliminat în momentul în care avem reforma pensiilor”.
El a adăugat că acest plafon nu va fi înlocuit cu un alt indicator.
„Nu se înlocuieşte cu nimic acest plafon. Este o reformă unde trebuie să avem în cadrul reformei rezolvarea inechităţilor, după care să avem acea reformă adevărată unde să legăm următoarele majorări de pensii, să fim atenţi la evoluţia cifrelor macro-economice, la evoluţia inflaţiei. Nu ne-au cerut să înlocuim cu nimic. O reformă corectă şi nu avem nevoie, pentru că şi ei au rămas miraţi când au văzut acea asumare în PNRR. Nu există în alte ţări”, a mai precizat Budăi.
Afirmațiile au venit după ce, pe 16 mai, tot Budăi a spus că cei de la Comisia Europeană au mai cerut nişte documente.
De ce a cerut România modificarea procentului din PIB pentru pensii
La finalul lunii aprilie, România a trimis la Comisia Europeană propunerile de modificare pentru Planul Național de Redresare și Reziliență, în baza căruia țara noastră beneficiază de 29,18 miliarde de euro.
Printre propunerile de modificare a PNRR se numără și reforma pensiilor, mai precis eliminarea procentului de 9,4% din PIB şi înlocuirea cu includerea unei reguli de indexare, „în conformitate cu obiectivele de stabilitate financiară a cheltuielilor cu pensiile”.
Argumentul României este că procentul de 9,4%, prins în forma inițială a PNRR și în care ţara noastră trebuie să se încadreze până în 2070, va duce la sărăcirea populaţiei și că nu vor mai crește pensiile românilor. „Este foarte greu să menţii pe o perioadă de 50 de ani acest plafon, în condiţiile în care numai rata inflaţiei în 2022 a fost de 15%”, a explicat Boloș.