1 comentariu„Asta este vestea bună pentru actualii seniori ai României și pentru viitorii seniori ai României. Am avut discuții extrem de bune atât pe parcursul zilei de ieri, cât și pe parcursul zilei de astăzi. Am discutat inclusiv cu domnul comisar de muncă, am discutat cu tehnicul de la Comisia Europeană. Este foarte important că s-a apreciat că suntem cu amendamentele aprobate la Senat, că legea pensiilor speciale e într-o direcție foarte bună și cu ce am propus până acum”, a spus Budăi la Antena 3.
Și a continuat: „Au apreciat și am transmis mesajul viitorului premier al României, președintele PSD, Marcel Ciolacu, de determinare de a rezolva această problemă și de a nu pune în pericol, nici sub o formă, din cauza acestei reforme, atragerea de fonduri atât de necesare pentru dezvoltare a României”.
El a precizat însă că mai sunt câteva lucruri de pus la punct și că nu s-a luat o decizie concretă.
„Am stabilit foarte clar că până luni vor mai primi un document de la noi care conține aspectele tehnice discutate de noi astăzi, după care s-a agreat foarte clar, indiferent de oră, de zi, de weekend, lucrătoare, nelucrătoare, vom avea atâtea video-call-uri și atâtea întâlniri până vom rezolva această problemă”, a mai punctat el.
Marius Budăi, împreună cu ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, încearcă în aceste zile să convingă oficialii Comisiei Europene să renunțe la procentul de 9,4% din PIB stabilit în PNRR pentru pensii, pentru a putea asigura majorarea pensiilor pe viitor.
De ce a cerut România modificarea procentului din PIB pentru pensii
La finalul lunii aprilie, România a trimis la Comisia Europeană propunerile de modificare pentru Planul Național de Redresare și Reziliență, în baza căruia țara noastră beneficiază de 29,18 miliarde de euro.
Printre propunerile de modificare a PNRR se numără și reforma pensiilor, mai precis eliminarea procentului de 9,4% din PIB şi înlocuirea cu includerea unei reguli de indexare, „în conformitate cu obiectivele de stabilitate financiară a cheltuielilor cu pensiile”.
Argumentul României este că procentul de 9,4%, prins în forma inițială a PNRR și în care ţara noastră trebuie să se încadreze până în 2070, va duce la sărăcirea populaţiei. „Este foarte greu să menţii pe o perioadă de 50 de ani acest plafon, în condiţiile în care numai rata inflaţiei în 2022 a fost de 15%”, a explicat Boloș.