„Pe lângă măsuri restrictive, societatea noastră trebuie să aducă și sprijin, deci trebuie să facem ceva concret. Pentru că am amintit măsuri restrictive și pentru că am spus că trebuie să facem ceva concret, mă simt obligat, în calitate de ministru al Sănătății, să fac un apel către Camera Deputaților, care este camera decizională în problema schimbării prevederilor legii care interzice fumatul în spații publice”, a afirmat ministrul, la conferința „2035 — Prima generație fără tutun a României”, care are loc la Palatul Cotroceni.
El s-a referit la amendamentele recent propuse la legea antifumat. „Comisia de sănătate din Senat, repet Comisia de sănătate din Senat, a propus amendamente care permit în realitate să se fumeze în orice spațiu închis. Singura condiție este ca respectivul spațiu să fie inscripționat, nu dedicat. Special trebuie să fie doar inscripționat cu destinația ‘Pentru fumat'”, a detaliat el.
Ministrul Voiculescu a apreciat că „acesta este un atentat la sănătatea tuturor cetățenilor, indiferent că sunt angajați sau angajatori, clienți sau personal de deservire, copii sau adulți”.
„Am așadar încredere în camera decizională că va corecta această greșeală. Relaxarea acestei legi nu are cum să producă efecte pozitive din perspectiva sănătății publice”, a subliniat ministrul.
Mă bucur să am ambii părinți încă în viață
„Mă bucur să am ambii părinți încă în viață. Ambii mei părinți fumează de la 20 de ani. Mama este învățătoare, tatăl a fost sportiv de perfomanță, a fost înotător de performanță. Tatăl meu a făcut primul infarct înainte de vârsta de 40 de ani și a suferit un dublu by-pass acum mai puțin de șase luni. Încă este în perioada de recuperare și mă bucur să îl avem așa cum a fost înainte”, a mărturisit Vlad Voiculescu. „Capacitatea lui pulmonară este undeva la 50%. Capacitatea pulmonară a mamei mele este, de asemenea, sub 50%. Repet, au început să fumeze la 20 de ani”, a adăugat ministrul.
Vlad Voiculescu a amintit că „în România principalele cauze de deces sunt bolile cardiovasculare, tumorile maligne și complicațiile respiratorii”.
„Efectele fumatului nu se văd imediat, ci după 15 — 20 de ani câteodată, de aceea, pe lângă încurajarea opritului de fumat, este extrem de importantă prevenirea debutului, mai pe românește: ar fi bine ca tinerii să nu se apuce de fumat. Cifrele, pe mine unul, mă sperie: 5% din copiii de 11 ani au fumat măcar o dată, 17% din copiii de 13 ani, 37% din copiii de 15 ani și 52% din copiii de 16 ani. La acest ultim segment de vârstă, ponderea copiilor care fumează constant este de 29%”, a afirmat ministrul.
El a adăugat că, pentru implementarea unei strategii antifumat este nevoie de „un efort susținut din partea instituțiilor statului, a societății civile și a fiecăruia dintre noi”.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro