Ministrul Tanczos Barna: Biodiversitatea, astăzi, în Delta Dunării nu este afectată de lucrările de dragare de pe canalul Bâstroe

Tanczos Barna spune că măsurătorile „confirmă faptul că debitele nu s-au modificat faţă de debitele statistice din ultimii 10-20 de ani în acea zonă”, precum și că „pe cele 14 secţiuni transversale nu sunt modificări substanţiale cauzate de dragări, dar trebuie subliniat faptul că aceste măsurători vizează 14 puncte de secţiuni transversale pe o lungime de aproape 100 de km”.

Pentru a trage însă niște concluzii, este nevoie de acordul scris al părții ucrainene „astfel încât cele trei vapoare pregătite de Ministerul Transporturilor să finalizeze această procedură de măsurare a adâncimii şi recalculare a debitelor”, a mai precizat ministrul la finalul ședinței de guvern de joi.

Efectele, în niciun caz, nu vin de azi pe mâine. Biodiversitatea, astăzi, în Delta Dunării nu este afectată de aceste lucrări şi România nu va fi niciodată de acord cu lucrări care să afecteze biodiversitatea în Delta Dunării.

Tanczos Barna, ministrul mediului:

În legătură cu posibile despăgubiri pe care le-ar putea cere România, ministrul Tanczos Barna a afirmat că această variantă nu a fost analizată „pentru că nu avem concluziile finale”.

„Măsurătorile se referă strict la zona unde există ape teritoriale româneşti şi nu se referă la canalul Bâstroe, care este în integralitate pe teren pe teritoriul ucrainean”, a mai spus oficialul.

Recomandări

Adolescentă de 15 ani, violată de o familie din Otopeni, care a luat-o din staţia de autobuz. Cei doi inculpaţi, soţ şi soţie, sunt judecaţi în libertate

Ministerul Transporturilor a precizat marți, 7 martie, că a avut loc o întâlnire trilaterală la care au participat și reprezentanți ai Comisiei Europene, la finalul căreia „partea ucraineană și-a asumat să înceteze orice tip de dragaj (operațional, de investiţii, etc)” și promis că va cere „acceptul Forțele Navale ucrainene pentru ca reprezentanții părții române să intre și să măsoare pe brațul Chilia și pe canalul Bâstroe”.

Programul măsurătorilor a rămas cel stabilit adică din data de 15 martie.

La jumătatea lunii februarie, Ministerul Infrastructurii din Ucraina a anunțat că adâncimea canalului din Delta Dunării a crescut de la 3,9 la 6,5 metri. Precizarea a fost făcută la două zile după ce ministrul român al Transporturilor, Sorin Grindeanu, a declarat că „există semnale că Ucraina face lucrări de dragare a canalului Bâstroe”.

Ulterior, pe 22 februarie, ministrul adjunct al infrastructurii din Ucraina, Iuri Vaskov, a afirmat că țara sa nu a încălcat niciun acord prin adâncirea canalului Bâstroe și că autoritățile de la Kiev sunt dispuse să arate celor române lucrările care au fost făcute.

România se opune acestor lucrări, care ar putea amenința viața sălbatică din Delta Dunării.

Recomandări

Primul mare eșec al lui Ciolacu în politica externă: comisar pentru muncă. Cum a ajuns România de la portofolii grele la o funcție simbolică

Canalul Bâstroe face legătura între Dunăre şi Marea Neagră și se află pe teritoriul Ucrainei.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro